Deputatul Cătălin Teniță (USR-Plus) a anunțat că miercuri va fi pus pe ordinea de zi a Comisiei pentru Drepturile Omului proiectul de modificare a legii 286/2009 privind Codul Penal, precum și pentru dispunerea unor măsuri detranspunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor şi a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului.

El a declarat că „Până acum nu exista o reglementare clară care să asigure de pildă ca "furtul" de cryptomonedă prin mijloace electronice este pedepsit. Sigur, se putea recurge la invocarea altor infracțiuni din domeniu cum ar fi accesul ilegal intr-un sistem informatic, însă sustragerea în sine nu era pedepsită”. Puteți vedea aici declarația lui Cătălin Teniță.

Practic, deputații vor să transpună în legislația internă și în Codul Penal, Directiva Non-Cash a UE care reglementează domeniul combaterii fraudei și a înfracțiunilor înrudite cu privire la moneda electronică și virtuală. Până acum, practic, infractorii cibernetici puteau fi judecați pe alte spețe, dar nu putea fi acoperit și furtul de criptomonedă per se.

Practic, se va modifica și articolul 180 din Codul Penal care definește instrumentul de plată electronică precum „Instrument care permite titularului să efectueze retrageri de numerar, încărcarea și descărcarea unui instrument de monedă electronică, precum și transferuri de fonduri, altele decât cele ordonate și executate de către instituții financiare”.

LG lansează noua sa gamă de televizoare cu Web OS în România

Noua inițiativă legislativă vine să introducă trei noi definiții.

  • La aliniatul 3 monedă electronică înseamnă valoarea monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică.
  • La aliniatul 1 instrumentul de plată fără numerar, prin care se înțelege un dispozitiv, obiect sau o înregistrare, protejat, material sau nematerial, altul decât o monedă cu valoare circulatorie și care, singur, respectiv, singură, sau împreună cu o procedură sau un set de proceduri, permite transferul de bani sau valoare monetară, inclusiv prin monedă electronică sau virtuală.
  • La aliniatul 4 monedă virtuală înseamnă o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic.

De asemenea, o altă modificare va fi făcută la articolul 249 din Codul Penal privind frauda informatică. „Astfel, transferul neautorizat de monede virtuale (care nu fac parte din categoria instrumentelor de plată electronică) va fi încadrat la articolul 249 Cod Penal, prevedere generală care a fost apreciată ca fiind suficientă pentru acoperirea acestei ipoteze din Directiva Non-Cash, precum și pentru a nu determina dificultăți în practica organelor judiciare”.

Articolul 249 va arăta astfel după modificare „Introducerea, transmiterea, modificarea sau ștergerea de date informatice, restricționarea accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o pagubă unei persoane, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

De asemenea, se dorește și modificarea Articolului 250 din Codul penal, alineatul 1, pentru introducerea monedelor virtuale ca specifice fraudelor informatice.

Cum folosește tehnologia blockchain Build21 pentru investiții imobiliare
  • „Efectuarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, valoare monetară sau monedă virtuală, prin utilizarea, fără consimțământul titularului, a unui instrument de plată fără numerar sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.
  • Articolul 251 reglementează că acceptarea unei operațiuni de retragere, cunoscând că este efectuată prin folosirea unui instrument de plată fără numerar falsificat sau utilizat fără consimțământul titularului se va pedepsi cu închisoarea de la 1 la 5 ani.