Vlad AndriescuToamna aceasta aduce o nouă ediție a acceleratorului Spherik de la Cluj, în care sunt parteneri Liberty Technology Park Cluj, Banca Transilvania și Universitățile Babeș-Bolyai și Tehnică din Cluj. Spherik propune în 2015 o formulă îmbunătățită, dar care caută startup-uri dispuse să muncească mult. Am vorbit cu managerii programului și cu o serie din echipele din prima cohortă pentru a afla mai multe detalii despre viața în timpul acceleratorului și după.
Aplicațiile la Spherik Accelerator pot fi făcute pe f6s.com până pe 15 octombrie de către echipe care pot să lucreze de la Liberty Technology Park din Cluj. Product Bootcamp va începe pe 16 noiembrie, iar programul 2015 se va termina oficial cu un Demo Day în luna martie.
Echipele care aplică în această perioadă pot primi și feedback și pot reînscrie aplicația, după ce au îmbunătățit câteva lucruri, în funcție de sfaturile juriului. De asemenea, vor exista interviuri face to face pentru ca și cei care nu știu să-și prezinte foarte bine ideea în scris să poată demonstra utilitatea ei.
Potrivit lui Jennifer Austin, Demo Day nu e finalul programului, ci doar un punct de cotitură. „Noi încă lucrăm cu echipele din prima cohortă și le ajutăm. Unele se autofinanțează, altele lucrează pentru a lua o investiție. Vrem să construim o rețea de absolvenți, nu doar câteva evenimente disparate“, ne-a spus Austin.
Ce-și propune Spherik Accelerator 2015?
Pentru anul acesta, Spherik ar dori tot șapte startup-uri în program, dar lucrurile depind de calitatea aplicanților.
Principala adiție este Product Bootcamp, un program intensiv de două săptămâni, chiar la începutul programului, care se concentrează pe produsele existente, pe dezvoltarea lor și găsirea unei iterații care să fie cât mai aproape de niște obiective realiste de piață.
„Product Bootcamp va însemna două săptămâni de muncă intensivă la produs, descoperirea problemelor pe care le rezolvi, planificarea MVP-ului și construirea unui prototip. De asemenea, echipele își vor construi și primul pitch și vor lucra pentru prima oară pe un plan structurat“, a povestit Jennifer Austin pentru start-up.ro.
Astfel, în tabăra de produs pe care o va organiza Spherik Accelerator vor participa echipele împreună cu un "antrenor personal". Aceștia din urmă sunt ori membri ai echipelor din cohorta 2014 sau antreprenori cu succes. Printre antrenori se numără Radu Iuhas (Pangea Communications), Oana Călugăr (Products and Analytics consultant), Matt Sampalean (product manager at SDL), Bogdan Colceriu (CEO Frisbo), Adrian Pica (product manager Telenav & co-founder Oblico), Marius Rus (investment manager la CIT) și Florin Mureșan (CEO Squirrly) . Antrenorii vor fi diferiți de mentori pentru că vor lucra îndeaproape cu o singură echipă, pe care o vor întâlni în mod constant și vor fi ca o parte a echipei. Printre ei se numără Radu Georgescu, Philipp Kandal (co-founder și CTO la Skobbler, companie achiziționată de Telenav), Ana Maria Andronic (co-founder Venture Connect) sau Stephanie Dalquist (lead of innovation la AirLiquide).
Astfel, odată cu ediția din 2015 Spherik se va concentra și mai mult pe produs, după ce în 2014 au dorit să ofere un spectru mai larg de cunoștințe antreprenoriale. Între timp, spune Jennifer Austin, au apărut destule workshop-uri și evenimente unde antreprenorii își pot îmbunătăți cunoștințele, iar acceleratorul va fi mai concentrat.
Ce fel de echipe pot intra în Spherik?
„Ne uităm la calitatea oamenilor, nu neapărat la stadiul în care vor fi cu implementarea ideii. După Product Bootcamp, toată lumea va fi la un nivel foarte bun. Dacă există o echipă care are doar o idee, nu și implementare, o poate face în cele două săptămâni“, a explicat Jennifer Austin.
Astfel, programul funcționează pentru cei care încă nu au reușit să aibă un business clar sau pentru cei care au doar o idee sau un MVP care necesită mult lucru. Cu toate acestea, de multe ori investitorii și acceleratoarele se uită la cum lucrează cei din componența echipei, la cât de bine se completează, indiferent daca asta înseamnă să muncească la același produs până la capăt sau să-l schimbe, în funcție de nevoile pieței.
Product Bootcamp se va termina cu un Pitchaton în munți, avantajul unui accelerator din Cluj-Napoca. „Vor fi invitate echipele din prima cohortă, antrenorii, mentorii și echipele noi. Vor fi o zi și o noapte de team building, pitch, festivități și networking“, spune Austin. Ea încearcă să aducă la Spherik Accelerator un lucru pe care acceleratoarele din Statele Unite îl au foarte bine dezvoltat: rețeaua de absolvenți care se ajută între ei și care pot să ofere sfaturi și celor care sunt la început de drum.
Trebuie să facem mai multe lucruri și să vorbim mai puțin. Sunt multe evenimente, multe întâlniri unde oamenii vorbesc.
Jennifer Austin, Spherik Accelerator
„De asta au acceleratoarele americane succes, pentru că au o rețea foarte bună de alumni. E bine să ajuți celelalte echipe care intră în program, chiar dacă tu ai plecat“, explică Austin.
Jennifer Austin speră să vadă echipe care vor să rezolve probleme existente. „Vreau să văd echipe care au eșuat împreună. Dacă nu ai avut un produs ratat înainte, nu ai încercat destul“, spune Jennifer. E un lucru pe care l-am întâlnit și la alți investitori: nevoia de a vedea o echipă care e destul de puternică încât să treacă și peste cele mai dificile momente împreună și să poată să construiască alt produs.
Cum arată piața din România?
Discuția cu Jennifer Austin a dus la probabil cea mai bună metaforă auzită despre piața startup-urilor românșești. „Vorbeam cu un angel investor american și el îmi spunea că România este ca o mină de aur. Riscul e ca de fiecare dată când sapi după zăcăminte, pereții să se prăbușească“, povestește Jennifer Austin.
„Trebuie să facem mai multe lucruri și să vorbim mai puțin. Sunt multe evenimente, multe întâlniri unde oamenii vorbesc. Timpul e una dintre cele mai prețioase resurse pentru un fondator, nu ar trebui să-l petreacă vorbind, fără să aibă și un rezultat palpabil“, crede Jennifer Austin.
De asemenea, vorbind de startup-urile din România și de relațiile cu mentorii, ea crede că tinerii antreprenori apreciază numele mari, care sunt prezentate foarte des și în presă. Cu toate aceste, experiența din 2014 i-a arătat că mentorii care nu aveau un nume cunoscut au fost și cei care au ajutat cel mai mult echipele și au fost alături de ele.
Programul Spherik din 2014
Anul trecut, Spherik a avut prima ediție a acceleratorului creat în Liberty Technology Park. La acea ediție, creatorii programului au selectat șapte echipe aflate într-un stadiu incipient al dezvoltării produsului.
Printre echipe s-au aflat Approd (digitalizează formulare și elimină birocrația, creat pentru piața românească), Printivate (o soluție SaaS care eficientizează procesul de printare 3D), Primul Medic (asistență și sfaturi prin telefon de la medici), Fotocolaj ("personalized memorabilia"), Apunto (o aplicație care organizează întâlnirile și te ajută la productivitate), ChallengeXP (un portofel virtual în care utilizatorii pot să-și planificile cheltuielile mai bine) și TinyShroomz (un joc de mobil ca un puzzle având ca personaje principale ciupercile).
De anul trecut până astăzi, șase dintre aceste echipe încă mai există, o performanță excelentă pentru stadiul incipient al afacerilor. Practic, după un accelerator foarte multe echipe își încetează activitatea. Dintre cele din cohorta 2014, unele chiar sunt în discuții pentru a primi o investiție care să le accelereze viitorul.
Primul Medic
Paul Tirban a fondat Primul Medic pentru a conecta pacienții cu doctorii în cadrul unui startup de sfaturi medicale. Împreună cu partenerii săi, Alex Iovan și Ionuț Cazan au aplicat la Spherik în momentul în care aveau doar ideea și designul aplicației. În momentul de față sunt aproape de finalizarea primei variante a produsului, care va fi testată împreună cu medicii doritori.
Experiența Spherik l-a ajutat să dezvolte Primul Medic, să-și dea seama de chestiunile legale care trebuie abordate, dar și-a făcut și noi parteneri. Alături de Mihai Babici, care a dezvoltat jocul Tiny Shroomz, el lucrează la un alt joc. „În Spherik am început lucrul la produs și am definit cadrul legal. Am descoperit că legislația nu specifică foarte clar diferența dintre sfatul medical și consultație, din acest motiv acum lucrăm cu o echipă de avocați recomandată de accelerator pentru a defini Termenii și Condițiile“, a explicat Paul Tirban pentru start-up.ro.
La Spherik au învățat ce înseamnă validarea în piață și testarea cu medicii. „Am reușit să ne definim mai bine clientul și rețeaua ne-a expus la o mulțime de oameni care ne-au ajutat“, spune Tirban. Pentru el a fost important să fie într-un accelerator pentru că suportul mentorilor te ajută să treci peste obstacole. „Finanțarea poate fi complicată, așa că noi încercăm să suplinim lipsa unei finanțări prin dezvoltarea de produse mai simple care să monetizeze“, explică Paul.
Printivate
Un alt startup participant la prima ediție Spherik Accelerator este Printivate, un business interesant, care încearcă să fie un strat suplimentar între magazinele de modele 3D și imprimarea în sine.
„Noi luăm modelele tridimensionale și le optimizăm pentru imprimare. Am luat unele lucruri care se făceau de mână și le-am automatizat. De exemplu, golirea automată. Dacă imprimi ceva, uneori nu ai nevoie să imprimi și interiorul. Noi creăm un perete virtual dincolo de care nu se mai imprimă nimic. Salvezi material și e mai puțină muncă pentru imprimantă“, explică Adrian Mureșan, fondatorul Printivate.
Am învățat în accelerator cu cine să concurez, ce avantaje aș avea eu. Așa am ajuns la un produs SaaS, un produs care se adaptează pentru firmele mici și medii, dar și pentru magazinele online de modele 3D
Adrian Mureșan, Printivate
Practic, ei intervin ca o garanție că modelele tridimensionale sunt făcute corect și nu au erori. Am putea compara Printivate cu un AutoCAD al imprimării, dar cu un alt model de business. Adrian Mureșan dorește să vândă serviciul ca un software as a service plătit doar atunci când este folosit.
„Suntem în stagiul de private beta și urmează să ne lansăm la finalul anului“, a menționat Mureșan.
Când a intrat la Spherik, Adrian Mureșan era doar un om tehnic, fără nicio experiență de business. „A fost o decizie bună. Când am realizat că eu nu știu decât partea tehnică a fost un moment de claritate. Mi-am făcut o rețea, am văzut ce înseamnă să construiești un produs și am cunoscut-o și pe partenera mea în acest business, Kate Lowes“, explică Mureșan. Lowes, o americancă stabilită în România, se ocupă de partea de marketing și de branding, iar Mureșan continuă munca tehnică.
„Am învățat în accelerator cu cine să concurez, ce avantaje aș avea eu. Așa am ajuns la un produs SaaS, un produs care se adaptează pentru firmele mici și medii, dar și pentru magazinele online de modele 3D, pentru care am putea fi o garanție că produsele sunt făcute corect“, explică Mureșan.
După lansarea de la finalul acestui an, Mureșan speră să crească odată cu piața. Momentan, aceasta este estimată la 5,8 miliarde de dolari, dar are o creștere anuală de 30-40%. În timp, consumabilele și imprimantele s-au ieftinit, așa că industria va crește și mai mult.
