Vine de pe canalul de Youtube TraLaLa, cel mai popular canal de conținut pentru copiii din România. Am vorbit cu fondatorii lui, doi ieșeni care, anul trecut, au înregistrat venituri de 2,2 milioane de lei.

Alexandru și Cristina Badan sunt creatorii canalului TraLaLa, dar și al canalelor internaționale pornite din aceeași idee - cea de a educa copiii și de a le oferi divertisment prietenos și de calitate. Iar ”motorul” din spatele deciziei celor doi au fost proprii copii (trei la număr). Afacerea nu a fost afacere la început, deoarece TraLaLa e pe Youtube dinainte ca Youtube să fie oficial în România, deci dintr-o perioadă în care monetizarea prin reclame și bannere era imposibilă aici.

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.

”Generația Yahoo” și piața din România

Acum că proprii copii au crescut, Alexandru și Cristina fac animații muzicale pentru ”odraslele” altora. Și se bucură de un real succes. În România fac aproximativ 60-70 de milioane de vizionări în fiecare lună. Numărul abonaților nu contează pentru cei doi soți. De ce? Pentru că, în România, sunt țintiți cei din ”generația Yahoo”.

”Doar aproximativ 10% din vizualizări sunt făcute din subscriberi. Targetul nostru sunt părinții despre care aș zice că fac parte din «generația Yahoo», pentru că au adresă de email @yahoo.com și nu se pot abona la canalele de pe Youtube. Din punctul ăsta de vedere, numărul de abonați nu este relevant pentru noi. Poate să fie un vlogger care să aibă 1,2 milioane de abonați, dar să aibă numărul de vizualizări de 10 ori mai mic decât îl avem noi”, explică Alexandru Badan.

Asta nu înseamnă că și pe celelalte piețe lucrurile stau la fel. ”Piața românească e atipică. Pe internațional, numărul de subscriberi e foarte mare. În România nu se abonează, e altă cultură. În plus, dispozitivul ajunge la copil și copilul nu dă subscribe. El intră în playlist și iese din playlist după jumătate de oră. O melodie făcută de un artist, după o perioadă de timp, strânge și 15.000 de like-uri. La noi nu funcționează lucrurile la fel, conținutul fiind urmărit de copii, ei dau like-unlike, nu știu ce apasă, se abonează și se dezabonează de zece ori pe zi”, spune Valentin Pintilescu, consultant de marketing și reprezentant al companiei.

Și, apropo de atipicul pieței din România, comportamentul privind abonarea la canal nu este singura diferență față de publicul din alte țări. Canalul în limba engleză, LooLoo Kids, are peste două milioane de abonați, iar watch-time-ul este dublu. Canalul internațional este și cel care generează cele mai multe venituri, spune consultantul de marketing, dar asta nu contează pentru cei doi soți, care investesc 70% din timp în canalul local.

”Acesta este motorul din spatele firmei. Ceea ce facem pentru România reprezintă cam 10% din veniturile care sunt generate pentru firmă. Nu ne ducem foarte mult în afară deoarece tot business-ul acesta a fost pornit datorită copiilor pe care îi avem și ținem să crească și să încercăm să educăm și ceilalți copii din România. De asta, 70% din timp este dedicat canalului local, adică TraLaLa, cu toate că dacă ar fi să o gândim strict din punct de vedere al afacerii, ar trebui să ne oprim și să ne concentrăm pe celelalte canale”, spune Alexandru Badan.

De ce sunt, totuși, aceste discrepanțe când vine vorba despre monetizarea canalelor? Nu ține doar de watch-time sau de numărul de vizualizări (care este mult mai mare pe canalul în limba engleză, lucru de așteptat, piața fiind mult mai mare). Ține și de piața de publicitate.

”Diferențele dintre sumele plătite pentru publicitate sunt cam de 10 ori. În țările mai dezvoltate, precum SUA, Germania, Japonia, sumele plătite pentru o mie de vizualizări sunt de 10 ori mai mari decât dacă ar fi din România. Sunt mai multe motive care au dus la această situație, în opinia mea. În România, din cauza accesului la internet foarte facil - toată lumea are abonament cu 10-20GB de date incluși - consumul de Youtube este mai mare, dar piața de publicitate e încă un pic «amorțită» pe canalele clasice de comunicare - încă nu au înțeles că, de fapt, publicul a migrat de la TV”, spune Badan.

”Oricum, noi când am deschis canalul, Youtube-ul nu putea fi monetizat în România. Noi l-am deschis pentru că voiam să facem ceva diferit față de ce exista în acel moment, să aducem cântecele pentru copii la un alt nivel - să le transformăm într-o metodă de învățare”, mai spune el.

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.

Cum se face un clip pentru copii și câtă muncă e în spatele cântecelelor

Cristina Badan este tehnician dentar de profesie. Alexandru Badan este inginer mecanic, cu toate că nu se poate lăuda cu asta. ”Nu pot să mă laud că sunt inginer mecanic, că dacă deschid capota unei mașini știu doar care e motorul. Nu mă pricep. Mi se terminase lichidul de parbriz și a trebuit să merg la un service, pentru că mașina era nouă și nu știam unde este acel rezervor”, povestește, râzând.

Cei doi au început pe cont propriu, dar acum folosesc zeci de colaboratori și o echipă constantă cu peste 15 oameni în spate, dar le este greu să facă animație într-o țară în care nu există suficienți oameni pregătiți în acest domeniu. Fondatorii TraLaLa lucrează cu oameni din întreaga lume.

”Lunar, colaborăm cu 50-70 de persoane. În Iași suntem doar câțiva, 7-8. Avem o problemă - nu avem specialiști în animație. Nu avem nicio școală specializată în România. Există în București o secție - studenții au un curs și se evanghelizează un pic animația acolo, dar nu e o școală din care să poți lua un specialist care să creeze o animație basic. Din acest motiv, studioul nostru de animație e în Chișinău. Colaborăm și cu un studio din București. Studioul din Chișinău este înființat de noi. Acolo am mai avut niște tentative de proiecte și am găsit niște oameni aproape de nivelul profesional pe care îl căutam. Au trecut doi ani și jumătate de atunci și s-au perfecționat și ei între timp”, explică fondatorul.

Potrivit lui Valentin Pintilescu, copiii din ziua de azi nu își doresc animații simple, 2D. Vor grafică 3D, de calitate mare și colorată. Iar asta costă.

”Pentru un cântecel de un minut și jumătate se lucrează cam o lună. La animație lucrează 15 oameni. Ca utilizator, te uiți un minut și jumătate - dar asta înseamnă un cost de 10.000 de euro și o echipă de 15 oameni în spate. Studioul de înregistrări e la București, corul de copii cu care colaborăm e tot acolo. Pentru animații mai lucrăm și cu oameni din Cluj și cu oameni din Olanda. Suntem o companie care are relații peste tot. Persoana care ne face scenariile este din Transnistria - acum s-a mutat în Chișinău. La început, ne ocupam noi de scenarii, împreună cu un animator stăteam și ne gândeam. Dar noi nu aveam studii - nici de cinematografie, nici de muzică”, mai spune Badan.

Lunar, costurile se ridică undeva la 40.000 de euro. Asta include și cumpărarea de licențe pentru difuzarea desenelor animate făcute de studiouri care activează pe TV.

I-am întrebat pe reprezentanții TraLaLa ce părere au de VR sau de tentativa Facebook de a se poziționa ca un canal pentru video.

Legat de VR, efortul ar fi prea mare (cam cu 50% mai mare decât în cazul clipuri obișnuite), dar consideră și formatul periculos. ”Noi nu mizăm pe VR. Noi am creat un video în VR - avem capacitatea să producem acest tip de video - dar mi se pare prea mult pentru copii acest format. Îi creezi o realitate atât de puternică încât poate fi rețeta perfectă pentru depresie la copii de 3-4 ani - dintr-un living normal sau dintr-o bucătărie, unde se uită el la acel video, să-l duci într-o animație atât de spectaculoasă, care are culori foarte puternice, și apoi să-l aduci în realitatea lui, nu cred că e constructiv”, spune Pintilescu..

Facebook-ul este, pentru ei, doar un instrument de comunicare și de marketing. Nu îl văd ca pe o sursă alternativă de venit, ci doar ca pe un canal suplimentar care le facilitează legăturile cu potențiali parteneri de afaceri. De asemenea, profită de numărul mare de fani ai paginii de Facebook pentru a împărtăși și alte materiale educative.

”Facebook e un instrument de marketing, dar nu i-am dat foarte multă importanță pentru că nu avem timp. Avem mult de muncă cu gestionarea relației cu textierii, cu sunetiștii, cu cei care lucrează la animații. Cristina s-a ocupat destul de mult de Facebook, mai ales la început - transmiteam tot felul de articole educative. Încercam să venim în ajutorul părinților și educatorilor cu niște sfaturi suplimentare Youtube-ului. Depui foarte multă energie să construiești o pagină de Facebook și pentru noi nu prea rentează din punct de vedere al timpului petrecut. Dacă este să facem o analogie - artiștii consacrați au trei milioane de fani pe Facebook. Pe Youtube au 200.000 de subscriberi. Ei și-au construit paginile de Facebook ca să aducă oamenii pe Youtube. Acesta este scopul - din Youtube poți monetiza, din Facebook nu prea. Ca să mergem invers nu prea ar avea sens”, spune Alexandru Badan.

Tot pe Facebook primesc cereri de folosire a licențelor, acorduri de publicare sau cereri de negative din diverse părți. Dar au și o poveste amuzantă - care, pe atunci, cel mai probabil, a părut tragică. În 2016, pe 1 martie, conținutul de pe canalul Tralala a dispărut, iar pagina de Facebook a fost asaltată de mesaje din partea educatorilor și părinților disperați. Totul s-a terminat cu bine.

”Acum un an și jumătate, când a căzut pagina de Youtube, pe 1 martie, a fost disperare. Au venit sute de mesaje instant. «Copilul meu nu mai mănâncă, vă rog să faceți ceva», ne scriau părinții. Pagina a fost ștearsă dintr-o eroare a unui angajat al Youtube. Noi dăduserăm niște cereri de scoatere a conținutului piratat, iar persoana care s-a ocupat de soluționarea cererilor a șters tot, nu s-a mai uitat dacă e conținutul original sau duplicat. Avem o relație foarte strânsă cu cei de la Youtube și am luat legătura cu ei imediat. Ei ne-au spus că se poate restabili doar dintr-un singur birou din Statele Unite și că la ei este noapte, deci nu lucrează nimeni. Atunci ne-am dat seama cât contează ceea ce facem. Fiind și 1 martie, erau serbări la toate grădinițele”, spun cei doi, râzând.

Relațiile cu partenerii și planurile de extindere

Fiind vechi în peisajul Youtube din România (și înregistrând niște rezultate excepționale), cei doi sunt în relații foarte bune cu cei de la Google. Sunt ținuți mereu la curent privind schimbările care urmează să fie implementate și sunt chemați la fel de fel de evenimente internaționale. ”Youtube ne-a schimbat viețile - atât nouă, cât și copiilor și părinților”, spun cei doi.

Dar acesta nu este singurul parteneriat important pentru ei. Canalul de SUA - care înregistrează 8-10.000 de abonați noi în fiecare zi - este menținut prin intermediul unor colaboratori care îi ajută de la distanță să își desfășoare activitatea pe plan internațional.

”Pentru canalul de limba engleză înregistrăm cu copii din SUA. Avem parteneri locali pentru că sunt foarte mari diferențele de accent pe care vorbitorii nativi le sesizează și nu ar consuma un conținut care nu e perfect din punct de vedere fonetic”, spune Badan. Același lucru se întâmplă și cu canalul în limba spaniolă, care urmează să fie populat curând cu diverse producții.

Iar cei doi soți nu au de gând să se oprească aici. Ei dezvoltă și conținut în limba rusă. ”Nicio zi nu seamănă cu cealaltă. Acum avem unele planuri, peste câteva luni putem avea altele, pentru că se ivesc alte oportunități de dezvoltare. Să luăm, de exemplu, piața Rusiei - nu ne-am concentrat neapărat pe ea, dar s-a întâmplat - a venit cineva și a oferit un pachet full-service, adică înregistrări, adaptarea melodiilor, absolut tot. Atunci, fiind lucrurile foarte simple, și nefiind nevoie să căutăm noi pe cineva cu care să înregistrăm, pe cineva cu care să facem casting pentru voci, pe cineva cu care să traducem - asta a fost cheia. Unde găsim o oportunitate, în direcția aceea mergem”, spune Alexandru Badan.

Și, având în vedere că foarte multe vizualizări ale canalului în limba engleză se fac de pe IP-uri din Thailanda, cei doi se gândesc să facă și cântecele și desene în limba chineză. Ce treabă are Thailanda cu limba chineză? Ei bine, s-ar părea că majoritatea vizualizărilor din acea țară sunt făcute de cetățeni chinezi care folosesc VPN-uri pentru a accesa platforma interzisă la ei în țară.

”S-ar putea să facem conținut și în chineză. Avem o colaborare cu o companie care ne-a adus conținut din China și s-ar putea să distribuim prin ei conținut acolo. Ne-am gândit să mergem și către Weibo și am fost contactați și de cei care sunt pe locul 1 în China în ceea ce privește conținutul pentru copii, dar acum suntem în perioada de analiză a contractului, pentru că au niște clauze mai ciudățele pe care nu le-am priceput în totalitate”, conchide el.

Așadar, povestea de succes a celor doi soți din Iași nu ar mai fi existat fără o serie de parteneriate puternice, atât locale cât și internaționale. Iar unul dintre cei mai importanți parteneri pentru orice antreprenor este banca.

Din acest motiv, Banca Transilvania, care este cea mai populară bancă printre antreprenorii din România, vine cu o ofertă pentru cei care au nevoie de flexibilitate, prin intermediul pachetului Nelimitat în rețeaua BT, inspirat de ofertele telecom.

Pachetul oferă oricărui antreprenor un număr #nelimitat de operațiuni în rețeaua BT pentru un cost fix de 21 de lei pe lună. Asta înseamnă zero comisioane, dacă plățile și încasările realizate cu partenerii de afaceri sunt efectuate printr-un cont BT.

Pachetul de cont curent ”Nelimitat în rețeaua BT” include: plăți în rețeaua BT cu ordin de plată, realizate prin BT24 Internet Banking & Mobile Banking; plăți în rețeaua BT cu cecuri sau bilete la ordin; plăți în valută în rețeaua BT realizate prin BT24 Internet Banking & Mobile Banking; încasări în rețeaua BT cu ordin de plată; încasări în rețeaua BT cu cecuri sau bilete la ordin; încasări în valută; cardul de debit Visa Business Silver – emitere și mentenanță anuală; BT24 Internet Banking și Mobile Banking – abonament lunar; administrare de conturi curente la BT; depuneri de numerar în contul companiei de către delegați şi împuterniciți; servicii de tip alertă, pentru a primi informații despre banii din cont: BT Alert 40, abonament lunar care cuprinde 40 de SMS-uri. Toate detaliile aici.