Ana - Maria Udriște
Când iei taurul de coarne și decizi să pornești un business, ultimul lucru la care te gândești este parte de protecție juridică. Până atunci ai pe listă marketing, bani de publicitate, produsul, îmbunătățiri la produs, spațiu, cine face curățenie în spațiu, dacă să îți iei sau nu o pisică care să toarcă pe lângă voi etc. Eventual, după ce ai epuizat toată lista (și ai luat și un dreamcatcher care să înlăture demonii mârșavi), te gândești la protecția juridică.
Dat fiind că majoritatea afacerilor noi încep în domeniul tehnologiei sau au legătură strânsă cu el, cea mai importantă protecție de avut în vedere se referă la proprietatea intelectuală (IP - intellectual property).
Ce putem proteja în România?
Juridic vorbind, putem proteja invențiile, marcile și drepturile de autor.
Ce întelegem prin invenție?
Un brevet național poate fi acordat pentru o invenție care se referă fie la un produs nou, fie la un proces nou. În conformitate cu Legea privind brevetele de invenție, există patru criterii de bază pentru brevetabilitate - invenția trebuie:
- Să aparțină unui domeniu tehnologic;
- Să fie nouă;
- Să Implice un o activitate inventivă; și
- Să fie susceptibilă de aplicare industrială.
La o primă vedere, putem observa că a breveta o invenție pentru a fi protejată în fața altor persoane presupune mai mult decât crearea unei aplicații pentru telefonul mobil. Însă tehnologia imprimării 3D este la origine un proces tehnologic inovativ care poate fi brevetat.
Ce nu este o invenție?
Deși legea privind brevetele de invenție nu spune exact ce înțelegem prin invenție și ce anume putem proteja, ne oferă niște indicii privind operațiunile și produsele care nu se pot breveta, precum:
- descoperirile, teoriile ştiinţifice şi metodele matematice;
- creaţiile estetice;
- planurile, principiile şi metodele în exercitarea de activităţi mentale, în materie de jocuri sau în domeniul activităţilor economice, şi nici programele de calculator;
- prezentările de informaţii.
Cât timp protejăm invenția?
Să zicem că ai ajuns la concluzia că ceea ce faci tu se poate bucura de protecția juridică a unui brevet de invenție și ai depus actele pentru întreaga procedură - ei bine, trebuie să ai în vedere că protecția este valabilă timp de 20 ani.
De ce brevetul e important?
Nu orice start-up va avea ce să breveteze, chiar dacă va vrea să facă acest lucru, din cauza limitărilor anterior menționate. Cu toate acestea, dacă există posibilitatea protecției unei invenții, aceasta ar trebui să fie făcută din două motive:
- Pentru a vă proteja propria afacere și invenții de concurenții voștri;.
- Pentru a evita riscul de a fi expus la afirmații de încălcare a brevetului de către concurenți și alte părți terțe
Deși brevetele sunt cele mai scumpe și consumatoare de timp dintre toate tipurile de proprietate intelectuală de obținut, ele oferă, de asemenea, și cea mai bună protecție. Un brevet oferă titularului său dreptul exclusiv de a face, de a folosi sau de a vinde o invenție, ceea ce înseamnă că poate exclude un concurent de la a face sau a vinde invenția brevetată, indiferent dacă concurentul a copiat invenția sau chiar a cunoscut anterior brevetul.
Ei bine, nu e ceva plăcut de auzit?
Ce este o marcă?
Bun, ai ajuns la concluzia că ceea ce faci tu nu se poate încadra în categoria brevetelor de invenție - important este să nu disperi pentru că dacă chiar vrei, sigur găsești ceva de protejat.
Aici intervin mărcile, acestea fiind orice semn susceptibil de reprezentare grafică, precum: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi, în special, forma produsului sau a ambalajului său, culori, combinaţii de culori, holograme, semnale sonore, precum şi orice combinaţie a acestora, cu condiţia ca aceste semne să permită a distinge produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi.
Uită-te în jurul tău: aproape tot ceea ce ai de jur împrejur implică un brand (da, inclusiv chestiile cumpărate de pe AliExpress) - portocaliul Orange, roșul Cola, brandul Cola-Cola, denumirea IQOS, vaca Fulga și cam orice chestie distinctivă îți trece prin minte se bucură de protecție.
Pentru a avea drepturi asupra mărcii, trebuie să o înregistrezi la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM).
Spre deosebire de brevetele de invenție, mărcile sunt protejate timp de 10 ani.
Ca și în cazul brevetor, titularul mărcii are un drept exclusiv asupra ei, ceea ce înseamnă că poate face aproape ce vrea cu ea.
În concret, dacă ți-ai înregistrat o marcă și ai obținut protecția asupra ei, vei putea să te duci in instanță și să obligi orice altă persoană să nu folosească, fără acordul tău
- a) un semn identic mărcii, pentru produse sau servicii identice celor pentru care marca a fost înregistrată;
- b) un semn pentru care, datorită faptului că este identic sau asemănător cu o marcă şi din cauză că produsele sau serviciile cărora li se aplică marca sunt identice sau similare, există un risc de confuzie în percepţia publicului, incluzând riscul de asociere între semn şi marcă
(de exemplu, KFC vs. RFC);
- c) un semn identic sau asemănător cu marca, pentru produse sau pentru servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când aceasta din urmă a dobândit un renume în România şi dacă folosirea fără drept a semnului ar fi în detrimentul caracterului distinctiv al mărcii ori în detrimentul renumelui acesteia (cum ar fi exemplu o marcă numită Instachat folosită în scop pornografic).
Care sunt cele mai frecvente acțiuni prin care te poți proteja? Le poți cere terțelor persoane să se oprească din:
- a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje;
- b) oferirea produselor sau comercializarea ori deţinerea lor în acest scop sau, după caz, oferirea sau prestarea serviciilor sub acest semn;
- c) punerea în liberă circulaţie, exportul, importul, plasarea sub un regim vamal suspensiv sau economic, precum şi acordarea oricărei alte destinaţii vamale, aşa cum acestea sunt definite în reglementările vamale, produselor sub acest semn;
- d) utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate.
Chiar dacă poate nu pare la început, instanțele din România sunt destul de avansate în acest domeniu, existând o cazuistică semnificativă.
Marca, așa cum am explicat-o anterior, este cel mai ușor lucru de protejat, chiar dacă durează ca timp cu totul aproape un an de zile. Uitându-te mai sus, aproape sigur poți înregistra și proteja ceva: fie că vorbim de logo, combinație de culori, siglă, motto șamd.
Drepturile de autor
Cea mai largă categorie care te poate ajuta să îți protejezi afacerea o reprezintă drepturile de autor.
Dreptul de autor este o formă de proprietate intelectuală care protejează exprimarea ideilor. Cărțile, muzica, arta, fotografiile, arhitectura și chiar programele informatice sunt protejate de dreptul de autor. În timp ce drepturile de autor protejează expresia ideilor, ele nu protejează ideile sau conceptele. De exemplu, un drept de autor poate proteja o anumită fotografie a unei păsări, dar alte persoane pot face în continuare propriile fotografii ale aceluiași tip de pasăre.
Si drepturile de autor au limitările lor, pe care le vom detalia în alt articol, însă este important de ținut minte că aproape orice exprimare a ideii poate fi protejată față de terțe persoane, toată procedura întâmplându-se de data asta la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (O.R.D.A.)
De ce să protejăm drepturile de autor?
Deși problemele legate de proprietatea intelectuală sunt de cele mai multe ori lăsate în plan secund în primele etape ale unei afaceri, avantajele unei strategii diligente și inteligente pentru IP vor aduce o plus-valoare greu de cuantificat în cazul unei investiții, de exemplu. Când ești investitor și vrei să ”riști” aducând bani într-un start-up din domeniul tehnologiei, cel mai important aspect îl reprezintă drepturile de proprietate intelectuală. Atfel, ce ar mai rămâne? De multe ori, există deal-uri care pică tocmai din acest aspect: pentru că nu există cu certitudine o protecție a drepturilor de proprietate intelectuală astfel încât compania se poate trezi în orice moment în una din următoarele situații: (a) fie intră un nou concurent pe piață și îți fură toate ideile, fie (b) un angajat/asociat dă în judecată compania pentru pretenții asupra drepturilor de proprietate intelectuală. În orice caz, ambele sunt adevărate deal break-uri.
Startup-urile ar trebui să fie conștiente de tipurile de proprietate intelectuală care pot afecta afacerea lor și să ia în considerare brevetarea invenției, înregistrarea mărcii comerciale și a protecției drepturilor de autor, după caz. În mod corelativ, societatea va trebui să se asigure că nu va încălca proprietatea intelectuală a altora.
