Vlad Andriescu
În fapt, Radiografia prezintă, concret, un număr de 470 de proiecte Smart City finalizate în România, până în prezent.
Cumulat, primăriile de sector și primăria generală a Capitalei ocupă detașat primul loc la nivel național, cu 115 proiecte.
Tratând defalcat primăriile Capitalei, Cluj-Napoca devine orașul din România cu cel mai mare număr de proiecte – 63 și urcă pe prima poziție în top 10 Smart City, urmat de Iași cu 56 de proiecte, București (la nivel de primărie generală) cu 54 de proiecte.
Alba Iulia, care în ultimii ani a dominat primele poziții, coboară anul acesta pe locul 4, cu 49 de proiecte. Urmează apoi în clasament Sibiu și Sectorul 4 din București, cu câte 35 de proiecte fiecare. Oradea și Timișoara împart locul șase, fiecare cu câte 26 de proiecte, urmate de Arad și Slănic Moldova, cu câte 25.
Urmează Bistrița (20), Hârșova (19), iar locul 10 este ocupat de Brașov (18), la egalitate cu Botoșani (18).
“În raportul din 2022, observăm că stadiul actual al conceptului Smart City în România a depășit faza proiectelor pilot, merge înainte și înapoi în același timp, fără a avansa la proiecte consistente Smart City din cauza, în primul rând, a lipsei de personal cu competențe în administrația publică locală și centrală. Fără oameni în primării, delegați special pentru proiecte Smart City și cu City Manageri sufocați de treburi administrative, degeaba avem tot felul de fonduri disponibile. De aceea subliniem, încă o dată, nevoia alocării de resurse pentru gestionarea de proiecte (Project Management) si pentru zona de IT&C (IT și conectivitate)”, precizează Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.
La nivelul orașelor medii, clasamentul este condus de Alba Iulia (49), Sibiu (35) și Oradea (26), în timp ce podiumul orașelor mici este ocupat detașat de Hârșova (19), Avrig (14) și Aleșd (10).
“Proiectele de Smart City identificate în ultimii ani în România sunt încercări și tatonări în demersul spre înțelegerea conceptului și fenomenului Smart City. Imagine a eforturilor la nivel internațional, legate de tehnologizarea și modernizarea orașelor, observăm că cele 6 verticale definite ca piloni Smart City sunt provocate cu alte proiecte care să deseneze „spații” în orașele noastre, în funcție de oameni, de profesiile și pasiunile lor. Se simte nevoia de noi spații în comunitățile noastre: spații pentru dialog, spații pentru date (data spaces), spații pentru inițiative civice, pentru artă, pentru spiritualitate, pentru sporturi diverse și recreere etc. Concepte ca Art City sau Spiritual City își fac simțită prezența alături de Mega Cities, iar în acest raport evidențiem progresul sau regresul din drumul digitalizarii orașelor noastre”, adaugă Bărbuț.
Proiectele Smart City identificate își păstrează clasificarea, în aceleași șase Verticale Smart City - Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living și Smart Governance, verticale care sunt în concordanță cu raportările Uniunii Europene.
Ca și în ediția trecută, verticala Smart Mobility își păstrează poziția de lider și mai mult decât atât, crește seminificativ față de anii anteriori: în 2020 cuprindea 188 de proiecte, în 2021 nu mai puțin de 260 proiecte, ajungând în 2022 la 322 proiecte axate în principial pe modernizarea transportului și a managementului de trafic.
În clasament urmează Smart Governance, cu 238 proiecte, în creștere față de cele 226 de proiecte ale anului trecut, verticală ce își menține a doua poziție a clasamentului. Smart Living se regăsește pe locul trei, cu 217 de proiecte, mai mult cu 43 de inițiative față de anul 2021. Smart Economy își menține locul al patrulea, cu 130 de proiecte și un ușor avans de 31 inițiative.
Pe ultimele două poziții rămân Smart Environment, cu 59 de proiecte, în scădere de la cele 64 din 2021 și respectiv, Smart People, cu doar 35 de inițiative, mai puțin cu două proiecte față de anul trecut.
Radiografia Smart City 2022.07.14 by start-up.ro on Scribd
