Raportul arătă că, în ciuda provocărilor semnificative cauzate de capitalul local limitat, sectorul de PE (private equity – n. red. capital privat – investitorii cumpără acțiuni în candrul unor companii private, adică care nu au fost listate la bursă) și VC (venture capital – n.red. capital de risc – o investiție de tip privat concentrat pe finanțarea de startup-uri în fața de debut sau al căror potențial de creștere este semnificativ, fondurile venind, de regulă, de la bănci de investiții sau alte instituții financiare) din România a demonstrat un potențial de a dezvolta jucători locali și regionali și o atractivitate crescută pentru investitorii internaționali.

Sectorul românesc de private equity (PE) și venture capital (VC) a contribuit semnificativ la crearea de locuri de muncă și creștere economică, arată raportul anual al Asociației Fondurilor de Investiţii Private din Romȃnia (ROPEA), care analizează performanțele și rezultatele pieței românești de Private Equity și Venture Capital din anii 2022 și 2023.

Crearea netă de locuri de muncă în companiile susținute de private equity a crescut cu 7,1% (cu 4.027 mai mulţi angajați în 2022 față de 2021), comparativ cu creșterea de 2,3% a economiei generale în 2022, în timp ce cifra de afaceri a acestei categorii a crescut cu 5,2 miliarde de euro în perioada 2019-2022.

Raportul a fost realizat de ROPEA în colaborare cu Deloitte România, bazat pe date furnizate de Invest Europe, una dintre cele mai mari asociații globale de PE și VC, și pe informații disponibile public și poate fi consultat pe laarg aici.

Women on Boards, program de leadership feminin de la BERD și Endeavor Romania

Private equity în România - piedici

În perioada 2022-2023, evoluția sectorului a fost afectată semnificativ de factori macroeconomici și geopolitici, România continuȃnd să fie poziționată printre ultimele ţări din Uniunea Europeană, având în vedere că raportul de strângere de fonduri și de investiții per PIB se situează încă printre cele mai scăzute.

Lipsa capitalului local (public, instituțional și privat) rămâne principalul motiv pentru această sub-performanță.

Cu toate acestea, se estimează că sectorul va înregistra o creștere semnificativă în contextul Fondului de Fonduri pentru Reziliență (REF) de 400 milioane de euro gestionat de Fondul European de Investiții, înființat de Guvernul României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Perspectiva investițiilor

Deși ecosistemul regional de Private Equity este bine poziționat pentru a ajuta la creșterea jucătorilor locali mici și mijlocii, fondurile locale se concentrează în mare parte pe creșterea investițiilor mai mici de pe piață.

Statul român caută angajați: 20.000 de locuri de muncă disponibile în...

În ceea ce privește etapa investițiilor, deși tranzacțiile locale de PE au fluctuat, investițiile de tip VC au crescut exponențial în perioada 2021-2023 comparativ cu perioadele anterioare, valorile medii ale tranzacțiilor crescând de la 0,6 milioane de euro în 2017 la 2,1 milioane de euro în 2023.

Investiții Private equity

Conform Invest Europe, doar 0,041% din investiții ca procent din PIB au fost realizate de fonduri de PE și VC în 2023 în România, deși ponderea a crescut de la 0,028% faţă de anul precedent. Numărul total de tranzacții de PE și VC în România a scăzut cu 16% comparativ cu 2022, ajungând la 73 de tranzacții în 2023.

Această scădere a fost ȋn mare parte determinată de creșterea rapidă a ratelor dobânzilor, care a afectat tranzacțiile dependente de finanțarea bancară. Investițiile de tip buyout rămân principalul motor în regiunea CEE, însumând 1.000 milioane de euro în 2023, dintre care aproximativ 76,1 milioane de euro sunt investite în companii românești (astfel de tranzacții reprezentând principalul tip de investiții susținute de PE în România în 2023 din totalul de 111,7 milioane de euro).

Investiții Venture capital

Anul 2023 a înregistrat o creștere a valorii și a numărului de tranzacții, în principal în startup-uri ȋn tehnologie.

Investițiile totale de VC au înregistrat o creștere abruptă, impulsionată de runde de finanțare cu capital mixt, care includ o combinație de capital românesc și străin, de la 8,2 milioane de euro în 2017 la 129,6 milioane de euro în 2023 – o creștere de aproximativ 16 ori în această perioadă.

Crearea de locuri de muncă

Locurile de muncă nete create de companiile susținute de fonduri PE în perioada 2019-2022 echivalează cu populația orașului Târgu Neamț (18.393 locuri de muncă noi).

Analiza impactului investiţiilor de private equity și venture capital în economia românească (crearea de locuri de muncă, cifra de afaceri suplimentară și EBITDA/profitul operațional generat) se bazează pe date financiare și non-financiare disponibile public pentru perioada 2018-2022, de la 156 de companii de portofoliu cu sediul în România, dintre care 72% sunt deținute de membri ROPEA.

Crearea netă de locuri de muncă în economia generală a fost de 2,3% în 2022 (cu 115.205 mai mulţi angajați în 2022 față de 2021), în timp ce pentru companiile susținute de PE, creșterea a fost de 7,1% în aceeași perioadă (cu 4.027 mai mulţi angajați în 2022 față de 2021), evidențiind performanța acestor parteneriate, care au reușit să crească chiar și în condiții de piață volatile.

Numărul de angajați din companiile susținute de fondurile de private equity membre ale ROPEA s-a dublat, de la 21.476 în 2018 la 42.371 în 2022.

Strângerea de fonduri - ce lipsește

Activitatea de strângere de fonduri de private equity în România este mai redusă ca valoare comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est. În perioada 2017-2023, majoritatea fondurilor strânse la nivel local au fost direcționate în mare parte către investiții de tip VC, cu un total de 111,8 milioane de euro, reprezentând 69% din totalul fondurilor strȃnse, de 161,8 milioane de euro.

Ȋn trecut, activitatea de strângere de fonduri la nivel local a fost marcată și susținută de agențiile guvernamentale, inclusiv de instituții financiare internaționale, prin gestionarea de programe menite să dezvolte piața locală de PE & VC.

În perioada 2017-2023, pe lângă agențiile guvernamentale, care au furnizat 56% din capitalul total strâns, 36% a fost furnizat de family offices și investitori privaţi.

România duce lipsă de o categorie importantă de investitori: fondurile de pensii, care, în piețele dezvoltate, furnizează până la 25% din capitalul strâns de fondurile de PE & VC. În general, fondurile de PE active în regiune atrag finanțare în țările mai mari din ECE (în principal Polonia) și investesc în România.

”În opinia noastră, este esential să avem surse de finanțare mai diversificate pentru a dezvolta piaţa locală de private equity și venture capital, care continuă să depindă de agențiile guvernamentale. Pe lângă fondurile de pensii, România are nevoie și de o altă categorie importantă, investitorii corporate, care sunt mult mai prezenți în Europa Centrală și de Est și în Europa, în general. Dar sperăm să vedem îmbunătățiri în aceste domenii în următorii ani,” a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

O creștere substanțială a activității de strângere de fonduri este estimată pentru restul anului 2024. Unul dintre cele mai importante rezultate anticipate în perioada următoare este impactul pozitiv al Fondului de Redresare de Capital (Romanian Recovery Fund - REF) de 400 de milioane de euro, gestionat de Fondul European de Investiții.

Această inițiativă, înființată de Guvernul României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, poate să catalizeze până la 600 de milioane de euro în capital de investiții pe parcursul următorilor 5-7 ani, în funcție de închiderea cu succes a fondurilor și implicarea co-investitorilor.

Capitalul este destinat a fi alocat managerilor de fonduri care vor investi în IMM-uri și ȋn companii de talie medie care operează în sectoare strategice și ȋn proiecte de infrastructură.

Totodată, se anticipează că sectorul va pune un accent mai mare pe criteriile ESG (Mediu, Social și Guvernanță), pentru a se alinia cu tendințele globale de investiții durabile și responsabile.