Oana Coșman
Recent, a avut loc la București întâlnirea de lucru organizată de programul de Asistență Tehnică EaSI (Employment and Social Innovation), pe tema legislației specifice a instituțiilor de microfinanțare din România în comparație cu Codul european de bună conduită pentru furnizarea de microcredite.
În cadrul întâlnirii la care au participat 40 de reprezentanți ai sectorului, finanțatori și experți ai programului EaSI.
Au fost prezentate rezultatele implementării programelor europene pentru microfinanțare (Progress si EaSI) în România și s-a dezbătut impactul certificării cu clauzele Codului asupra performanței financiare și sociale a Institutiilor Financiare Ne-bancare și lecțiile învățate din acest proces de certificare.
Prin acest seminar, Programul de Asistență Tehnică EaSI și-a propus să transmită o imagine cât mai clară asupra activității instituțiilor ce oferă microfinanțare în România, în special a instituțiilor financiare nebancare si Caselor de Ajutor Reciproc.
“Puțini știu că fiecare dintre aceste instituții se supun, dincolo de cadrul legislativ din România, unui Cod European de buna Conduită pentru acordarea de micro-creditare, destul de riguros și fără de care nu pot accesa fondurile europene pentru a-și desfășura activitatea. În același timp, impactul acestor micro-credite la nivel economic este de apreciat. În România, au fost mobilizate prin programele Europene de Microfinanțare Progress și EaSI, fonduri de aproximativ 230 milioane de euro prin intermediul a 10 instituții financiare, bancare și ne-bancare destinate îmbunătățirii accesului la finanțare a micro-întreprinderilor, firmelor mici și fermierilor. Prin intermediul celor 13 tranzacții încheiate cu aceste instituții în decurs de 8 ani (2011-2018) 10.950 de micro întreprinderi și afaceri sociale au beneficiat de un acces mai bun la surse de finanțare, ceea ce a ajutat la crearea sau păstrarea a peste 28.000 de locuri de muncă”, spune Grzegorz Galusek, Director Executiv, Microfinance Centre.
În procesul de certificare cu Clauzele Codului European, până în prezent Comisia de experți constituită pe lângă Comisia Europeană a certificat 24 de organizații de microcreditare din țările Uniunii Europene, din care 7, sunt din România, alte 7 organizații românești fiind în procesul de conformare și certificare.
În cadrul seminarului, instituții financiare nebancare cu experiență în domeniul microfinanțării au prezentat provocările întâmpinate in activitatea de microfinanțare în România, dar și rezutatele obținute în acest domeniu.
“Din experiența noastră, de peste 15 de ani, am învățaț că microfonanțarea se poate face în România numai fiind aproape de cei pe care vrei să îi finanțezi, încercând să le înțelegi nevoile și specificul. Suntem dedicați finanţării producătorilor agricoli şi micilor antreprenori din mediul rural și în acest fel am înregistrat o dinamică și creștere susținută. În cei peste 15 ani de activitate am continuat să operăm în zone de unde alți operatori bancari au decis sa plece si, deși activăm într-un sector bazat pe sezonalitate și risc crescut, clienții sunt responsabili și dovedesc o bună colaborare, rata de credite nepreformante menținându-se redusă în cadrul IFN-ului”, spune Bogdan Merfea, Președintele Consiliului Administrativ, Patria Credit SA.
În grupurile de lucru organizate în cadrul întâlnirii a fost analizate și propuse următoarele teme: transpunerea clauzelor Codului European în legislația primară și secundară aplicabilă Instituțiilor Financiare Nebancare de micro-creditare pentru îmbunătățirea relațiilor acestora cu clienții, a transparenței costurilor de finanțare, obligativitatea raportării calității portofoliului de microcredite și accesul/raportarea către Biroul de credit și Centrala Riscurilor bancare, raportarea indicatorilor de performanța financiară și socială.
La finalul anului 2017, potrivit rapoartelor BNR, 7,8% dintre creditele acordate firmelor, cu precădere micro și mici, erau acordate de IFN-uri.
Potrivit acelorași rapoarte, în septembrie 2018, activau în România 181 de IFN-uri dintre care 75 sunt incluse in registrul special.
Destinația creditelor acordate de IFN-urile inscrise in registrul general al BNR este urmatoarea: 86% sunt credite acordate gospodăriilor populației, pentru consum, 12% credite acordate pentru alte scopuri: activități generatoare de venit, educație, asistență medicală, în timp ce 2% sunt acordate pentru locuințe și îmbunătățirea condițiilor de locuire.
Potrivit cifrelor aferente lunii martie 2018, structura creditării IFN-urilor incluse în registrul special este de 77,2% credite acordate micro-firmelor și 22,8% credite acordate populației.
Codul european de buna conduita pentru acordarea de microcredite este un „standard de caliate” european pentru organizatiile de microcreditare, structurat in 5 capitole:
1. Relația cu Clienții și Investitorii,
2. Guvernanță,
3.Gestionarea Riscurilor,
4. Standarde de raportare,
5. Sisteme Informatice și de management.
Procesul de certificare al organizațiior de microcreditare este facilitat și sprijinit prin asistență tehnică furnizată de experți ai programului EaSI (Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială).
Programul EaSI se desfășoară în țările membre ale UE, precum și Albania, Islanda, Republica Macedoneană de Nord, Muntenegru și Turcia.
Programul oferă trei tipuri de servicii de asistență tehnică: Servicii de consolidare a capacității de acordare de microcredite pentru furnizorii de servicii de microcreditare selectați, sprijin in procesul de certificare, punere în aplicare și respectare a Codului de conduită al UE pentru Furnizorii de microcreditare înscriși în program și, în final, evenimente deschise tuturor celor interesați de sectorul de microcreditare și mai larg sectorului european de microcreditare la diseminarea celor mai bune practici.
Programul se desfașoară în perioada iulie 2018 până în iulie 2022.
