Lectură de 4 min
Textele publicate în categoria Subiectiv sunt responsabilitatea autorilor, fiind opinii asumate de aceștia. Dacă vrei să afli mai multe opinii ale specialiștilor, urmărește categoria Subiectiv.
De asemenea, o companie inovativă îmbrățișează incertitudinea, o transformă într-o parte din procesele sale și asta îi permite să înainteze cu încredere într-un viitor nesigur.
De aceea acum, mai mult ca oricând altcândva, inovația înflorește și mindsetul inovativ este singurul care ne poate ajuta să trecem cu succes peste aceste vremuri incerte. Așadar, ce forme ia inovația acum, în timpul pandemiei de COVID-19?
Strategia de inovare a unei companii trebuie să acopere felul în care aceasta va acționa în fața incertitudinii, care este de fapt un rezultat al tuturor variabilelor care fac parte din ecosistemele complexe în care activează companiile din ziua de astăzi. Printre aceste variabile se numără evoluția constantă a cererilor cumpărătorilor și, de asemenea, factorii sociali, politici și economici care influențează această cerere.
Situația actuală este, mai mult ca sigur, condusă de incertitudine. Unii spun că această pandemie ar fi un eveniment de tip "Black Swan", un tip de eveniment care este neașteptat, are un efect major asupra tuturor aspectelor vieții și care nu poate fi raționalizat decât în retrospectivă datorită naturii sale. Autorul teoriei Black Swan, Nassim Nicholas Taleb însă, spune că pandemia de coronavirus nu este decât "White Swan", lebădă albă, lucru datorat faptului că evenimentul ar fi putut fi prevenit. Indiferent de asta, evenimentul s-a întâmplat și urmările acestuia încă nu ne sunt foarte clare - atât la nivel economic cât și la nivel social și psihologic.
Cine spune că inovația este rezervată doar pentru companii? Inovația ar trebui să se folosească de o gamă cât mai largă de resurse, din medii cât mai variate pentru a analiza și aborda o problemă din cât mai multe perspective, lucru care garantează o înțelegere deplină a acesteia. Co-crearea poate fi văzută și ca un concept de management dar și ca o strategie propriu zisă care apelează la insighturi și idei din rândul unei comunități. În cadrul companiilor aceasta garatează atât idei inovative, bazate pe nevoile comunității dar și transparență ca valoare a organizației și o relație mai strânsă între aceasta și comuntiatea pe care o servește.
În contextul actual, există o serie de exemple în care puterea co-creării a fost "exploatată", atât la nivel global cât și în România.
De exemplu, cei de la Garage48 și AccelerateEstonia au realizat un hackathon pentru a oferi soluții în vederea folosirii tehnologiei pentru răspunsuri la criză și pentru perioada de după criză. După aceea, au început să apară evenimente similare în toată iar o listă cu 53 de hackathoane (până în prezent) poate fi văzută aici.
În România, o soluție asemănătoare vine de la Școala Informală de IT, prin a6-a ediție a evenimentului Challenge Accepted. Anul acesta este vorba de CODVIDHACK 100% online. Evenimentul presupune un Hackathon Online, care durează 48 de ore, unde se propun soluții software ce țin de direcțiile: save lives, save the health system și save business. Hackathonul este urmat de un program de Incubare unde ajung 3 MVP-uri iar proiectele care depășesc acest stadiu ajung la ultima etapă - Lansare.
Pe lângă co-creare, colaborarea este la rândul ei un pilon de bază al inovației. Ideal este ca aceasta să se facă între membri din medii cât mai variate pentru a acoperi toate laturile problemei. Potrivit Pwc Global o astfel de abordare a inovației este foarte eficientă atunci când vine vorba de a ajunge la un consens general, creșterea motivației tuturor celor implicați, creșterea coeziunii echipelor și aducerea tuturor membrilor la același nivel.
În România, în contextul pandemiei am observat o creștere a colaborării dintre mediul privat și stat. De exemplu, cei de la Transilvania IT Cluster în colaborare cu Iceberg au realizat un barometru online pentru a analiza impactul pe care pandemia COVID-19 îl are asupra afacerilor din Transilvania de Nord și măsurile pe care antreprenorii le propun pentru a ieși din criză.
O altă inițiativă este a celor de la Life is Hard care au pus platforma CityHealth la dispoziția primăriilor din România atât pentru comunicarea transparentă și eficientă a măsurilor luate în contextul pandemiei dar și pentru cetățeni ca aceștia să raporteze către administrațiile locale orice nereguli, încălcări ale regulilor de izolae și carantină.
Un alt exemplu de o astfel de colaborare vine de la Auchan și Leroy Merlin care, cu suportul Guvernului României, coordonează realizarea unui proiect multi-partener, deschis, în slujba sistemului medical. Companiile au demarat organizarea unui centru de spitalizare pentru persoane noncritice în cadrul unei clădiri care aparține Leroy Merlin.
Am tot spus că inovația ține de principii, metode și este un mod de a gândi mai mult decât orice altceva. Inovația nu înseamnă folosirea tehnologiilor de ultimă oră dar atunci când tehnologiile sunt folosite pentru a rezolva niște nevoi umane, da, putem vorbi de inovație.
În cazul actual, este evident. Am văzut cu toții cât de mult sunt folosite imprimantele 3D pentru a construi echipament medical care, din nefericire, lipsește cu desăvârșire din spitale.
De asemenea, putem vorbi despre tehnologii și în cazul aplicațiilor care ne fac atât de ușor lucrul de acasă și comunicarea cu prietenii și, de asemenea, mersul la școală al copiilor. Imaginează-ți pentru o secundă cum ar fi arătat această pandemie fără internet?
Putem vorbi aici și de exemple mai avansate precum cel al Coreei de Sud care, folosind Big Data, a reușit să urmărească activități ale cardurilor de credit, geolocație și înregistrări video pentru a monitoriza cazurile confirmate de COVID-19. Acest lucru a dus la evitarea unui dezastru, deoarece Koreea de Sud era considerată o țintă pentru următorul epicentru de infectare, după China.
Deși acest eveniment este unul negativ, este bine să încercăm să ne uităm și la aspectele pozitive, de fiecare dată când le putem identifica. Așadar, putem să îl vedem ca un pretext pentru inovare. Atunci când trebuie să reacționăm spontan, să fim curajoși și să experimentăm, inovația nu mai este doar un moft, ea devine o necesitate. Nu putem să prezicem cu exactictate ce va urma dar, cu siguranță, viitorul ne rezervă niște lucruri cel puțin interesante în care, cu siguranță, business as usual, nu va mai fi ce a fost.
Pasionat de inovație și antreprenoriat, Tudor ajută organizațiile și antreprenorii să aibă practicile și resursele necesare să inoveze. Poți să vorbești cu el despre tehnologie, tendințe globale, modele de afacere și cum să îți validezi ideea de startup. Este fondator al Innovating Society, agenția care te ajută să te dezvolți prin inovație - de la idee, la profit.
Tudor Mihai
