Lectură de 5 min
Textele publicate în categoria Subiectiv sunt responsabilitatea autorilor, fiind opinii asumate de aceștia. Dacă vrei să afli mai multe opinii ale specialiștilor, urmărește categoria Subiectiv.
Departamentele de marketing includ deja „telemunca” în campaniile lor și au apărut „ochelarii smart pentru telemuncă intensă”...
Cu toate acestea, din punct de vedere al salariaților, părerile sunt împărțite. Unii preferă comoditatea de a lucra din „biroul personal”, având posibilitatea să se ocupe astfel mai îndeaproape de copii, mai ales de cei mai mici, sau de membrii în vârstă ai familiei. Evitarea așteptărilor în trafic sau a mijloacelor de transport în comun este un alt avantaj oferit de telemuncă, precum și o oarecare flexibilitate a programului, chiar și în cazul unor deadline-uri strânse. La polul opus, mulți români se plâng că le lipsește tocmai viața socială, întâlnirea și schimbul de idei cu colegii de birou și experiența apropierii umane, în ansamblul ei.
Potrivit Institutului Sapiens din Franța, productivitatea angajaților care lucrează la distanță a crescut cu 22%. Munca la distanță ar spori motivația și responsabilizarea angajaților. De asemenea, aceştia au o gestionare mai bună a timpului lor. Autorii studiului dat publicității în luna martie cred că telemunca ar face posibilă și rezolvarea „numeroaselor disfuncții manageriale”, adesea o sursă de conflict sau absenteism.
La noi în țară, românii își doresc de la angajatorii lor, anul acesta, să le ofere un echilibru între viața personală și cea profesională (66%), un mediu de lucru plăcut și prietenos (65%), respectiv să îi ajute să se dezvolte profesional (62,5%), conform celui mai recent sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs.
Mai mult, unul din patru angajați afirmă că în viitorul apropiat ar dori să aibă un job independent de locație, în care tehnologiile digitale să îl ajute să lucreze de oriunde. Cei mai mulți dintre respondenți spun că preferă regimul de muncă hibrid, care să le permită și munca de acasă, arată sondajul. Telemunca, prin însăși esența ei și accentul pe flexibilitate, sprijină realizarea mult-râvnitului echilibru între familie și carieră.
În plus, simți că se ajunge la un oarecare sentiment de familiaritate atunci când chat-uiești cu șeful și colegii, din fotoliul tău preferat, așa cum ai face-o la sfârșit de săptămână cu prietenii pe rețelele de socializare.
Ședințele tensionate și „scorțoase” de la birou sunt înlocuite de întâlnirile online și webinare. Te simți ca un regizor aranjând camera și „imaginea scenică” pe care o vor vedea participanții la call-ul respectiv.
Telemunca te ajută să-ți creezi practic propriul spațiu de lucru, plăcut și prietenos. În cazul în care nu ai apucat să faci asta la timp, evident, telemunca te obligă să-ți perfecționezi skill-urile tehnice cât mai mult, ceea ce te va ajuta, cu siguranță, în dezvoltarea profesională. Toate cele trei puncte râvnite de salariații români par bifate și, totuși...
Același sondaj realizat de BestJobs arată că pe locul al treilea în clasamentul celor mai căutate aspecte de către angajații români, regăsim „colectivul de muncă (48%)”, după stabilitatea locului de muncă și oportunitățile de promovare.
Se constată o mare nevoie de socializare. Aproape jumătate dintre salariați duc lipsa socializării directe și a schimbului de idei, impresii, sugestii cu colegii de birou. În speranța revenirii la realitatea de dinainte de pandemie, „colectivul de muncă” și calitatea socio-umană a acestuia rămâne un factor psihic important în proiecția mentală a jobului ideal.
Dorința de revenire la interacțiunea umană de dinainte de pandemie se reflectă și într-un studiu realizat de Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale (AROC), conform căruia, pentru 2021, 90% dintre toți cei chestionați, indiferent de vârstă sau de sex, au răspuns că vor să participe la evenimente dacă condițiile vor permite organizarea acestora.
Un sondaj Harris Interactive lansat luna trecută a indicat o creștere a sentimentelor de izolare, stres și anxietate în rândul celor care lucrează în regim de telemuncă. Mulți angajați, obosiți să fie ținuți departe de birou și colegi, acuză un anumit discomfort.
Indiferent în care dintre cele două „tabere” te afli, cu siguranță că în 2021-2022 telemunca se numără printre tendințele „în vogă” ale pieței muncii. Conform estimărilor International Data Corporation (IDC), livrările de laptop-uri vor crește anul acesta cu circa 18%.
Circa 80% dintre companii au luat deja o decizie sau analizează perspectiva permanentizării telemuncii, iar în sectoare precum IT&C şi BPO procentul este unul de 100%, arată majoritatea studiilor din ultima vreme.
În evoluţia telemuncii apar însă și noi întrebări: Salariatul poate să lucreze din orice oraş, din orice ţară sau compania îi va impune locul din care să lucreze? Dacă cineva lucrează exclusiv de acasă, are nevoie de incentive-uri sau de forme de suport pentru a-și asigura anumite cheltuieli, spre exemplu curentul electric sau internetul? Ce măsuri va trebui să ia angajatorul pentru a evita responsabilitatea sa, în cazul unei accidentări a salariatului în timpul „programului de lucru”... la distanță?
UE a modernizat piața muncii încă din 2002, când la Bruxelles s-a încheiat un Acord-cadru european privind teleworkingul (telemunca) între partenerii sociali. Telemunca a apărut în legislația națională abia în anul 2018, fiind adoptată prin Legea nr. 81/2018.
Prestarea activității în regim de telemuncă se bazează pe acordul de voință al părților, care poate fi exprimat la momentul încheierii contractului individual de muncă, pentru personalul nou angajat sau ulterior, prin act adițional la contractul existent, pentru personalul în funcție.
Peste tot auzim mai nou expresia „muncă de acasă”. Amândouă se fac de la distanță, dar nu sunt una și aceeași. Fiecare este reglementată de o altă lege.
În cazul muncii de la domiciliu, reglementată distinct în cadrul art. 108-110 din Codul Muncii, salariații îndeplinesc, de la locuința lor, atribuțiile specifice funcției pe care o dețin, iar aceasta nu presupune neapărat utilizarea mijloacelor tehnologice. Angajatorul are obligația de a asigura materiile prime și materialele necesare pe care salariatul le utilizează în munca sa.
Telemunca, în schimb, reglementată prin Legea 81/2018, se poate desfășura din oricare alt loc, nu neapărat de la domiciliul angajatului, iar, cel puțin o zi pe lună, acesta va folosi tehnologia informației și comunicațiilor, adică laptop, tabletă, computer, primite de la angajator.
Chiar și Ministerul de Finanțe din România a anunțat că va cumpăra 3.700 de laptopuri pentru angajații care vor lucra de acasă, în condiții de pandemie. În Letonia, din cauza creşterii numărului de cazuri de COVID-19 în această lună, lucrul de acasă a devenit aproape obligatoriu.
Sondaje recente arată că circa 55% dintre salariații care lucrează în telemuncă vor ca angajatorul să le ofere timp liber neîntrerupt. Parlamentul European a inițiat deja un proiect de directivă privind dreptul salariaților la ... deconectare. Astfel, salariații nu vor trebui să răspundă la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mail-uri legate de muncăînainte sau după program, iar angajatorii vor fi obligați să le respecte acest drept.
Cu toate acestea, conform legislației în vigoare în România, salariatul nu are libertatea deplină de a-și organiza singur programul de lucru, iar precizarea activității desfășurate la distanță trebuie stipulată în mod clar în contractul de muncă. Angajatorul sau coordonatorul echipei trebuie să mențină comunicarea cu angajatul, pentru ca acesta să rămână în continuare integrat în echipa respectivă.
Indiferent dacă o apreciem sau nu, dacă ne echilibrează relațiile cu familia sau, dimpotrivă, ne provoacă vreun discomfort, telemunca se dovedește a fi deja o constantă pe piața muncii. Cu siguranță, ea va rămâne cu noi și după încheierea pandemiei de coronavirus, în 2022 și în anii următori.
Gabriela este Consilier Juridic definitiv cu o experiență de 16 ani în domeniu, specializată în domeniul imigrărilor și al mobilității internaționale, resurselor umane și în domeniul dreptului muncii-litigii de muncă, acoperind o plajă largă de sectoare economice inclusiv industria auto, IT, industrie extractivă și petrolieră, construcții civile și dezvoltatori imobiliari, FMCG. Aria ei de competență profesională cuprinde, de asemenea, domeniul dreptului civil, comercial.
Te-ar putea interesa si urmatoarele:
Gabriela Pleșa
