Lectură de 2 min

Trenduri actuale în resursele umane

Abonează-te pe  
Pandemia a schimbat nu numai stilul, ritmul și pofta de a munci a angajaților români, ci a reorganizat vizibil piața autohtonă de cerere de forță de muncă.
Trenduri actuale în resursele umane

Află opiniile specialiștilor din comunitatea start-up.ro

Textele publicate în categoria Subiectiv sunt responsabilitatea autorilor, fiind opinii asumate de aceștia. Dacă vrei să afli mai multe opinii ale specialiștilor, urmărește categoria Subiectiv.

Urmărește specialiștii!

Cristina Udățeanu - Managing Partner goodstory.ro analizează acest tablou HR și vorbește despre cele mai la modă joburi pe timp de pandemie în România.


Trendurile HR ale pieței românești de forță de muncă sunt indiscutabil legate, la fel ca în majoritatea țărilor, de impactul pandemiei în economie. Astfel, există industrii care au crescut în această perioadă, precum: retail FMCG, IT hardware & software, marketing & conținut online, curierat & distribuție, imobiliare – pe segmentul rezidențial, și, adiacent acestora, zona de vânzări ca proces în fiecare industrie.

Astfel, cele mai „la modă” joburi – cele pentru care nevoia de forță de muncă este în creștere – sunt:

  • Lucrători comerciali și casieri în supermarketuri, lucrători în depozite;
  • Curieri și distribuitori de produse (în special în domeniu IT hardware, pentru distribuția de telefoane, tablete, PC-uri);
  • Specialiști în digital media (inclusiv creatori de conținut).

Acest profil al pieței românești de HR a devenit valabil odată cu instalarea fenomenului pandemic. Desigur, exista de dinainte un trend crescător pe zona de digitalizare, trend pe care contextul actual l-a accelerat. Din păcate, însă, în ciuda popularității acestor joburi, nivelurile salariale nu s-au schimbat semnificativ în niciunul dintre domeniile amintite mai sus.

Avantajele reorganizării pieței de forță de muncă în pandemie

La polul opus, al economiei grav afectate de impactul pandemiei, se numără industrii mari precum HORECA, turism sau organizarea de evenimente. De asemenea, a scăzut cererea de personal comercial în retail fashion&beauty – lucrători în magazinele de modă sau personal în saloanele de înfrumusețare.

O parte dintre angajații companiilor din aceste industrii au schimbat domeniul și s-au orientat înspre zonele profesionale populare. O altă parte au fost trecuți la program de lucru redus, conform noilor nevoi ale companiilor, însă cea mai mare parte a angajaților din aceste domenii au intrat în șomaj tehnic.

În general, cei care au rămas în industriile afectate își prestează activitatea într-un mod diferit față de epoca pre-pandemică: de exemplu, evenimentele organizate online sau în sistem hibrid, inclusiv concerte, degustări de vinuri sau team building-uri, sau serviciie catering către persoane fizice, cu livrare la domiciliu, în cazul restaurantelor.

Dacă tragem linie, putem spune că există, totuși, un echilibru între cererea de forță de muncă în domeniile cu creștere și oferta de muncă de pe piață. Asta înseamnă că există disponibilitate pentru recalificare în rândul românilor, care s-au adaptat la dinamica mediului profesional prin acumularea de noi aptitudini și competențe.

În paralel cu acest fenomen, alte avantaje ale impactului contextului pandemic asupra economiei românești ar fi: dezvoltarea de mici afaceri în nișele aflate pe creștere și grăbirea procesului de digitalizare, absolut necesar trecerii rapide la telemuncă în cazul joburilor care permit acest mod de desfășurare a activității.

Totuși, să nu neglijăm dezavantajele acestei situații și anume: picajul industriilor de mari dimensiuni, menționate anterior, precum și al celor adiacente acestora (de exemplu, lanțurile de aprovizionare ale unităților HORECA sau ale organizatorilor de evenimente), dar și pericolul ca industriile aflate acum pe val (FMCG, IT) să cunoască scăderi semnificative în viitorul apropiat, în condițiile menținerii contextului pandemic.

Trendurile de față sunt direct influențate de evoluția acestui context, atât în România, dar și la nivel global, iar estimarea noastră este că se vor păstra pentru aproximativ un an.

Abonează-te pe  

Citeste mai departe:
mai multe despre:

Pe aceeasi tema: