„Europa este recunoscută la nivel mondial pentru acțiunile de sustenabilitate și incluziune și s-a remarcat de-a lungul timpului prin profitabilitate și creștere rapidă în fiecare sector”, a declarat Massimo Giordano, Senior Partner la McKinsey și Managing Partner McKinsey Europa. „Dar dacă în Europa nu se vor lua măsuri pentru alinierea nivelului de competitivitate la ritmul crescut în care se schimbă lumea, toate aceste reușite de până acum pot fi pierdute. Există o mulțime de oportunități ce pot fi accesate.”

Autorii raportului Accelerating Europe constată că Europa se confruntă cu provocări pe șapte piloni importanți pentru competitivitate: inovație, energie, lanțuri de aprovizionare, capital, talent, dimensiune și concurență și, nu în ultimul rând, piețe.

„Competitivitatea Europei se bazează în mare măsură pe excelența sa industrială, dar în noua eră geoeconomică apar noi vulnerabilități”, a declarat Sven Smit, Senior Partner la McKinsey și președinte MGI. „Dacă aceste provocări nu vor fi abordate, între 500 de miliarde și 1 trilion de euro în valoare adăugată anuală ar putea fi în pericol până în 2030, dăunând istoricului solid al Europei în ceea ce privește durabilitatea și incluziunea.”

Raportul integral poate fi descoperit aici.

Solveigh Hieronimus, partener senior la McKinsey și membru al Consiliului MGI, a declarat: „Acum este momentul ca factorii de decizie și liderii de business din Europa să colaboreze și să dezvolte un program îndrăzneț, integrat, pentru a accelera competitivitatea și creșterea în Europa”.

Florin Drăgan, rector UPT: "Trebuie să investim în tehnologii avansate și inovare"

Europa este una dintre cele mai importante regiuni ale lumii în ceea ce privește durabilitatea și incluziunea. Dar venitul pe cap de locuitor în Europa rămâne cu 27% mai mic decât în Statele Unite. Reducerea acestui decalaj depinde de accelerarea dezvoltării economice prin creșterea competitivă la nivel global.

Printre obiectivele care pot crește nivelul de competitivitate al Europei se numără:

  • Dublarea cheltuielilor publice și private în domenii precum inteligența artificială.
  • Reducerea costurilor de energie prin dezvoltarea și utilizarea de noi surse.
  • Accelerarea adopției de tehnologii prin perfecționarea forței de muncă, inclusiv prin implementarea principiilor de flexicuritate (strategia UE pentru creșterea flexibilității și securității pe piața muncii).
  • Dublarea fluxurilor de investiții străine directe, în special în domeniul tehnologiei, prin reglementări favorabile și politici industriale dedicate.