Cercetarea arată că majoritatea elevilor de liceu din România se consideră bine pregătiți pentru viitoarea piață a muncii. Eșantinonul a fost format din adolescenți cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, din toată țara, atât din mediul urban, cât și din cel rural. 40% dintre aceștia consideră că automatizarea și inteligența artificială vor determina schimbări semnificative pe piața muncii, ceea ce indică o cunoaștere a domeniilor care cunosc un progres tehnologic rapid.
Domeniul IT, preferatul tinerilor români pentru o viitoare carieră
„Rezultatele cercetării noastre conturează o generație Z conștientă de tendințele socio-economice și orientată spre adaptabilitate în contextul schimbărilor viitoare. Anticipările tinerilor relevă o creștere semnificativă a cererii pentru specialiști IT (61%). Ei apreciază importanța unui mix de abilități tehnice și non-tehnice, care pune accent pe colaborare și comunicare. Orientarea profesională a majorității tinerilor (62%) se îndreaptă către domeniul IT, demonstrând o concentrare clară către acest sector”, a declarat Paul Acatrini, Sociolog, Research Director & Managing Partner, Cult Research.
După domeniul IT, pe locul al doilea în preferințele liceenilor români pentru viitorul lor job se găsește domeniul dezvoltării de conținut audio sau video pe platforme precum YouTube, TikTok sau Twitch (29%), în vreme ce 25% dintre aceștia își doresc să lucreze în marketing, publicitate sau jurnalism.
Indiferent de cariera pe care și-o doresc, liceenii sunt conștienți de faptul că joburile viitorului sunt o combinație de abilitățile interpersonale și competențele tehnice. Astfel, 65% dintre aceștia consideră că aptitudinile de comunicare reprezintă un factor esențial pentru succesul profesional, 60% cred că munca eficientă în echipă este și ea extrem de importantă, iar 57% sunt de părere că joburile viitorului vor necesita gândire creativă și abilitatea de a rezolva probleme complexe.
Tinerii din România își doresc să studieze în străinătate, dar vor să revină în țară
În ceea ce privește pregătirea academică, 86% dintre tineri își doresc să urmeze studii superioare, iar principalele criterii după care spun că își vor alege facultatea sau domeniul de studiu sunt perspectivele de angajare și câștigurile financiare (71%). În plus, studiul aprofundează aspirațiile educaționale ale elevilor de liceu, dezvăluind o înclinație puternică spre continuarea studiilor superioare, 68% dintre aceștia dorindu-și să continue studiile în domeniul IT, 30% fiind atrași de o posibilă pregătire în domeniul creării de conținut video sau audio, în vreme ce 26% dintre aceștia iau în calcul să studieze în domenii precum marketing, publicitate sau jurnalism. 4 din 10 liceeni sunt atrași de ideea de a se specializa în străinătate, iar 40% dintre aceștia își exprimă dorința de a se întoarce în România după finalizarea studiilor peste granițe.
„Peste două treimi dintre tineri își doresc să urmeze studii superioare în domeniu, fie în țară, fie în străinătate. Pregătirea lor include învățarea autodidactă, consilierea de la mentori (părinți, profesori), participarea la programe și cursuri specializate. Concluziile cercetării evidențiază o generație care se simte pregătită pentru provocările viitorului. Tinerii sunt conștienți de importanța abilităților mixte pentru joburile neautomatizabile și consideră educația de calitate o prioritate”, a completat Paul Acatrini, Sociolog, Research Director & Managing Partner, Cult Research.
Atunci când vine vorba despre un job, aceștia au preferințe clare referitoare la programul de lucru pe care ar dori să-l aibă. Schimbările aduse de pandemie în ceea ce privește modul de lucru se reflectă și în percepțiile tinerilor liceeni, 47% dintre aceștia preferând să lucreze hibrid (de la birou și de acasă, alternativ). 30% dintre ei își doresc să lucreze patru zile pe săptămână în locul programului clasic de cinci zile lucrătoare, iar 16% spun că preferă să lucreze mai degrabă online. Doar 7% dintre respondenți au declarat că ar prefera să lucreze mai degrabă offline în momentul angajării.
Cercetarea subliniază importanța unei abordări integrate, multidisciplinare a educației și a pregătirii pentru carieră. Una dintre concluziile cercetării arată că locurile de muncă ale viitorului sunt o fuziune între expertiza tehnică și abilitățile interpersonale, consolidând ideea că un profesionist în domeniul software nu trebuie să știe doar să scrie cod, ci este necesar să aibă o mare disponibilitate de colaborare cu celelalte echipe și capacitatea de a comunica eficient cu acestea.
Concluziile studiului realizat de Cult Market Research sunt în linie cu conceptul „blended learning” pe care se bazează programa PepinTEEN, un proiect dezvoltat de Școala de Valori și ING Hubs, care are ca scop pregătirea adolescenților care provin din medii dezavantajate pentru piața muncii viitorului.
„Ne bucurăm să constatăm că și tinerii care se pregătesc pentru viitoarea lor carieră sunt conștienți de necesitatea unei dezvoltări multilaterale și că sunt atrași în special de ideea de a deveni profesioniști în IT. În ceea ce ne privește, prin încurajarea acumulării competențelor necesare și prin stimularea unei educații continue, care îmbină competențe sociale și tehnice prin inițiative precum PepinTEEN, ne propunem să dăm posibilitatea elevilor din medii dezavanatajate să se adapteze cu ușurință la o piață a muncii dinamică”, a declarat Roxana Colisniuc, Sustainability Manager ING Hubs România (tbc spokesperson).
Programul PepinTEEN sprijină anual 450 de adolescenți din grupuri defavorizate. Timp de aproape un an, aceștia urmează un program multidisciplinar în urma căruia obțin competențe IT și abilități interpersonale, sub îndrumarea profesioniștilor de la ING Hubs România și a formatorilor de la Școala de Valori.
Doar în anul scolar 2022-2023, prin programul PepinTEEN au fost dezvoltate patru hub-uri educaționale (în București, Cluj, Iași și Brașov), gestionate de studenți în beneficiul adolescenților din grupuri defavorizate. În total, anul trecut au fost organizate 57 de ateliere de lucru în domeniul IT susținute atât online, cât și fizic de 28 de voluntari ING Hubs. De asemenea, în cadrul programului au fost încheiate parteneriate cu unele dintre cele mai importante Universități din România, precum Universitatea Transilvania din Brașov, Academia de Studii Economice din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.