Irina AchimInvitații din panel, apropiați atât ai mediului educațional de stat și privat, cât și de mediul antreprenorial și corporate, au putut oferi o perspectivă amplă asupra modului în care vin generațiile tinere din urmă, ce găsesc aici și cum se adaptează ambii protagoniști la noile scenarii.
Am stat de vorbă cu:
- Ioana Ceaușu - Chief Operating Officer al Entrepreneurship Academy, universitatea de business cu educație antreprenorială;
- Răzvan Rughiniș - profesor la Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, și cofondator al acceleratorului Innovation Labs, o comunitate de mentorat și dezvoltare cu anvergură națională;
- Bogdan Cernescu - Managing Director, Head of Corporate Banking BCR cu 25 de ani de experiență în domeniul bancar, dobândită atât în mediul instituțional, cât și în cel antreprenorial;
- Florentina Tomoiu - Expert Consultant Corporate Healthcare SIGNAL IDUNA, cu o experiență vastă de peste 16 ani în zona beneficiilor medicale extrasalariale sub forma asigurărilor private de sănătate pentru angajați, fiind unul dintre primii specialiști dedicați în mod exclusiv acestei arii.
De la invitați am primit imaginea unor tineri cu o libertate colosal de mare, care din păcate, se poate întoarce tot sub o formă de stres. Este ceea ce numim paradoxul alegerilor.
În trecut, o studenție plasată cu 25 de ani în urmă venea cu o traiectorie clară, pe când acum oportunitățile s-au înmulțit și la fel o face și dificultatea de a alege. Sfatul lui Răzvan Rughiniș aici este de a nu crea blocaje acolo unde ele nu sunt:
”Gândim toate cazurile la limită. De multe ori, viața este mult mai simplă și de multe ori prezența în comunitate alături de alți oameni poate să te ajute tocmai să depășești o complexitate pe care tu o pui în lume și realitatea este alături.”
Și Bogdan Cernescu crede în acest paradox al alegerii, că dacă obținem mai multe, nu înseamnă automat că suntem fericiți.
”Eu am mare încredere în generația Z. Noi, ca generația X, suntem ATM-ul umanității, și ne permitem să fim și fericiți și nefericiți, să fim optimiști cu privire la viitor. Dar eu cred că tinerii Z sunt destul de bine echipați să navigheze într-o lume foarte turbulentă.”
Cum văd invitații propria lor experiență cu educația:
Răzvan Rughiniș, cel mai recent absolvent, care a început un master de etică în științe și afaceri la Facultatea de Filosofie în pandemie, unde a avut și bursă, spune că învățământul românesc este unul de masă și că a înțeles mai bine cum funcționează sistemul, de data asta și din postura de elev.
”Perspectiva e una de a face cât mai puține excepții, de a încerca să ai un regulament cât mai rigid, pentru că învățământul românesc prioritizează fairness-ul. Și mi-am schimbat complet perspectiva fiind în bancă, pentru că de la un anumit nivel de complexitate încolo, un regulament foarte simplu ajută profesorul, dar lasă în afară foarte mulți oameni creativi, oameni care caută soluții și nu facem decât să replicăm ce a mers în urmă cu 5-10 ani. Și cred că de aici este cea mai mare provocare. Cum înțelegem că pentru a avea creativitate trebuie să avem un spațiu de greșeală, trebuie să integrăm mutațiile în sistem.”
De aceea, Răzvan crede într-o rețea de colaborare cu alte organizații, pentru că profesorii sunt preocupați să fie fermi și să nu facă discriminări, ceea ce nu mai lasă loc de atât de multă disponibilitate în a vorbi cu studenții.
Florentina Tomoiu simte că, în trecut, școala venea la pachet cu acel ”trebuie să fii cel mai bun, trebuie să înveți cel mai bine, trebuie să fii mai bun decât colegul de bancă, decât vecinul și tot așa”. Din fericire, ea vede că lucrurile s-au schimbat astăzi, așa cum îi permite accesul din perspectiva de părinte.
”Spun asta pentru că copiii noștri deja sunt foarte norocoși și sunt auziți, sunt văzuți, sunt susținuți pe toată perioada asta de școlarizare. Ăsta e și motivul pentru care eu sunt extrem de încrezătoare în viitorul nostru și al copiilor noștri, deopotrivă. Pentru că wellbeing-ul, de fapt începe de acasă. Se continuă la școală și se traduce de fapt prin acest life-work balance, despre care tinerii din ziua de astăzi sunt mult mai asumați și le e mult mai clar cam ce au de făcut.”
Ioana Ceaușu împărtășește cu publicul bucuria pe care o resimt elevii de la The Entrepreneurship Academy, dar și entuziasmul unui nou început de an școlar, atitudine complet diferită față de cum era școala pentru noi în trecut:
”De multe ori îmi găseam bucurie în afara școlii, ceea ce mi se pare că e împotriva misiunii unei școli. Adică noi mergem la școală, să ne transformăm, să învățăm, să devenim mai buni și dacă școala nu este acel spațiu, care e acela?”
Bogdan Cernescu își amintește cu drag de școală, pe care o împarte în două perioade: înainte și după 89, el fiind elev în ambele bucăți de timp. A fost atras mai mult de zona științelor exacte, pentru că cea umanistă era profund ideologizată. Dar ce își amintește cu plăcere este că:
”După 1989, primii 10 ani au fost extrem de interesanți, pentru că, privind în retrospectivă, era o lume nouă care se năștea și o simțeai chiar și momentul în care erai înscris în circuitul academic. Dintr-odată începeai să simți cumva ceea ce acum simțim foarte acut: nu mai era o problemă de acces la informație, informația începea să devină disponibilă dacă aveai nevoie. Pentru mine școala a fost un efort modelator.”
Despre studenții cu spirit antreprenorial de la EA:
”Dorința lor cea mai mare este aceea să devină independenți financiar”, ne spune Ioana.
”Dar ei se uită la această independență financiară din perspectiva și cu lupa lor, și anume să nu mai depindă de părinți. Văd această presiune că uite ce simplu se face totul, fac 3 postări și gata business-ul. Dar ajung la noi și încep să pună osul la muncă și să vadă că antreprenoriatul e de fapt despre disciplină, despre perseverență, despre organizare și planificare, toate aceste lucruri care sunt foarte neatrăgătoare și neinstagramabile. Și mi se pare că educația asta trebuie să facă, să transforme, să se vadă, să nu fi trecut ca gâsca prin apă.”
Despre tinerii de la Innovation Labs:
Programul Innovation Labs a ajuns la a 12-a ediție și este cel mai mare program de pre-accelerare dedicat startup-urilor tehnice. Programul a ajutat la creșterea generațiilor tinere de noi antreprenori români prin crearea unui context actualizat de învățare, practică și debutare în mediul business.
”S-au schimbat tinerii, s-au schimbat oportunitățile. Îmi aduc aminte acum, compania care a câștigat în 2012 este în continuare funcțională, dar pe bază de clienți. Nu exista capital, ceea ce însemna un efort de vânzare, de a tăia facturi, de a aștepta să le încasezi, câteodată, să nu le încasezi. Era un alt tip de antreprenoriat astăzi. Sprijinul pe care tinerii îl au atât din partea mentorilor, dar și a instrumentelor financiare este extraordinar. Este mult mai ușor să prototipezi, astăzi mi se pare că se deschide unei audiențe mult mai largi, inclusiv dacă ai o curiozitate.”
Răzvan nu crede într-o separare foarte distinctă între alegerile de a fi la o corporație sau de a porni o afacere. Crede însă că există etape în viețile tinerilor, cum ar fi o perioadă în care vrei un mediu mai predictibil care să te ajute să-ți îndeplinești obiective personale, și atunci alegi să te angajezi la o corporație, sau perioade mai ambițioase când ai un sprint extraordinar și alegi antreprenoriatul. Ele nu se includ, dar se pot completa în viața unui tânăr.
”Eu cred că este important ca tinerii să prindă gustul să își dea seama ce ar însemna fiecare alegere. Așteptările adesea sunt foarte diferite de realitate. De multe ori îți dai seama cât de bine ți se potrivește ție sau poți mai târziu în viață să revii. Asta este, de fapt, propunerea noastră către generațiile actuale. Încercați să vedeți ce înseamnă să treci de la o idee la un prototip, la un business, la primii clienți.”
Despre trecerea de la patron la antreprenor în România:
Bogdan Cernescu, un apropiat al mediului antreprenorial, redă un pic din atmosfera României în tranziție și noul antreprenor care n-a născut odată cu timpurile:
”Anii 90 au fost brutali, pentru că am trecut foarte rapid de la o economie centralizată care avea regulile ei, la o lume nouă, o piață liberă, am trecut prin niște bucăți de terapie de șoc, niciodată duse până la capăt. Probabil că asta ne-a încurcat la un moment dat. Și cum am spus, trecerea a fost foarte brutală. România n-a stat pe loc, anumite companii au rezistat, au mers mai departe, altele s-au spart în bucăți și din cenușa respectivă s-au născut niște jucători importanți. Toată evoluția asta a marcat modul în care s-a dezvoltat antreprenoriatul românesc și, implicit, această tranziție de la patron, către un antreprenor sensibil, care nu mai caută neapărat să genereze valoarea adăugată, dar să genereze impact, să lase ceva în urmă, să flexeze anumite idei.”
Pe lângă această trecere, Bogdan mai punctează un aspect important: ”dincolo de asta, se mai întâmplă un fenomen. S-a schimbat fundamental noțiunea de cercetare și dezvoltare. Nu trebuie să mai iei de la zero. Sunt alți jucători în altă parte care au inventat, au cercetat bucăți, pe care tu poți să le iei, să le folosești, să le integrezi în ceea ce-ți propui să faci, astfel încât să creezi acel produs minim viabil sau prototip pe care să-l lansezi în piață.”
Despre sănătate ca beneficiu oferit angajaților:
Odată cu noii antreprenorii, au apărut și noile viziuni și felul în care angajații sunt văzuți într-o companie. Ne confirmă această evoluție Florentina Tomoiu, care de 16 ani vede cum se raportează angajatorii la asigurările de sănătate pe care le oferă angajaților săi:
”Lucrurile s-au dus în direcția pe care ne-o impun noii angajați. Angajații sunt sufletul companiei și antreprenorii cu atât mai mult au fost nevoiți să accepte treaba asta. Nu sunt doar o resursă. Pe vremuri, când eram eu în facultate și învățam la economie, spuneau că angajații sunt resursa companiei. Greșit. În antreprenoriat, cum bine arătau și studiile, angajatul e sufletul companiei. Și atunci pentru angajatul tău e foarte important să-l faci să se simtă valorizat, să se simtă apreciat. Angajatorii au înțeles că trebuie să accepte nevoile angajaților și să le pună în practică prin prisma unor unelte specifice.”
Generația Z și pregătirea pentru piața muncii
Florentina, prin prisma experienței, trasează niște concluzii clare despre Generația Z:
”ei sunt diferiți, au alte așteptări față de generațiile anterioare. Oamenii ăștia, în momentul în care se angajează, caută direct flexibilitate, caută echilibru între viața personală și viața profesională și întotdeauna caută un mediu de lucru sănătos, atât fizic cât și mintal. E diferit față de ce se întâmpla în momentul în care am intrat noi pe pe piața muncii. Mai mult decât atât, tinerii din ziua de astăzi sunt extrem de atenți și de concentrați pe ce înseamnă cultura companiei, valorile la care se raportează compania și tind să se ducă către un mediu de lucru echilibrat.”
Cât despre pregătirea emoțională pentru antreprenoriat, Răzvan deschide discuția pe mitul lupului singuratic din antreprenoriat, pe care ei vor să-l demonteze la Innovation Labs:
”Modelul nostru este desenat pe lucru în echipă, la nivelul la care inclusiv echipa și binele echipei în care lucrează studenții și învață poate să fie mai important decât binele individual al lor.”
La EA, studenții au întâlniri de echipă în fiecare săptămână, lucrează cu coach, lucrează cu business mentori și aici, în aceste sesiuni discută cum să gestioneze discuțiile dificile, cum să dea oamenii afară din echipă. Practic timp de 4 ani de zile sunt obișnuiți cu aceste situații din realitate, construindu-și inclusiv parcursul educațional.
”În cadrul programului de studiu, în fiecare an, pe lângă materiile de leadership, au în fiecare an o materie care se cheamă individual breakthrough, unde practic lucrează cu o credință limitativă pe care să învețe să o depășească și fac o reflecție asupra ei. Cât despre crearea de obiceiuri sănătoase, obișnuința de a face reflexii. Avem o materie care se cheamă Book Reading, și la noi, în fiecare an, pe lângă materiile unde trebuie să studieze diverse cărți de specialitate, studenții au de citit cel puțin cinci-șase cărți obligatoriu despre care să facă o reflecție. Ce din cărți i-a învățat să ia decizii diferit, cum le-a îmbunătățit lor viața și modul de a face business.”
Obiceiurile sănătoase deprinse în timpul școlii sunt duse mai departe în companiile pe care studenții ajung să le formeze.
Puteți asculta discuția integrală despre viitoarele generații și cât sunt de pregătite pentru antreprenoriat în video-ul de mai jos.
Rezultatele complete și finale ale studiului pe tema wellbeing-ului mintal în rândul antreprenorilor le-am discutat în premieră la evenimentul Mind Your Business, pe 11 septembrie, la Nayam Events în București.
Pe lângă studiu, am discutat despre leadership, educație, piața muncii și sănătate în general.
Integrarea conceptului de wellbeing, inclusiv prin asigurări private de sănătate, este importantă nu doar pentru motivarea și retenția angajaților, ci și pentru crearea unui loc de muncă în care aceștia se simt apreciați și susținuți. Știm cu toții cât de important este să ne simțim bine acolo unde petrecem cea mai mare parte a timpului nostru, iar sănătatea, atât fizică, cât și mentală, joacă un rol esențial. De aceea, SIGNAL IDUNA vine în sprijinul antreprenorilor oferind soluții personalizate, adaptate nevoilor unice ale fiecărei echipe, pentru a asigura un mediu de lucru sănătos și echilibrat, indiferent de dimensiunea sau domeniul de activitate al afacerii.
Evenimentul a fost realizat de start-up.ro, Main Partner BCR, Gold Partner SIGNAL IDUNA, Silver Partners Zentiva Romania & Persedon, Event & Study Partner Autonom Group, Study Partner UNLOCK, Sponsor Complice.ro, cu sprijinul IMOD Flowers & Alcalia.
