Acestea sunt concluziile dezbaterii „Politici inovatoare care utilizează bilete de valoare: Cele mai bune practici și perspective din Europa”, ce a avut loc în deschiderea celei de-a 15-a ediții a Conferinței Internaționale „The Future of Europe” organizată de Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice București.

În cadrul evenimentului, Prof. Univ. Dr. Cristian Păun a prezentat în premieră concluziile preliminare ale unei cercetări realizate la nivelul instituției academice, în care a fost măsurat efectul fiecărui leu cheltuit prin intermediul biletelor de valoare în general și al cardurilor de masă în particular.

1 leu cheltuit cu tichete de valoare generează aproape triplu în economie

Astfel, fiecare 1 leu cheltuit prin tichete de valoare generează:

  • 0,18 lei venituri suplimentare pentru bugetul statului, provenite din sumele suplimentare colectate de stat prin taxe și impozite, generate din activitățile economice legate de producție și importuri.
  • 0,08 lei credit suplimentar de consum pentru persoanele fizice.
  • 2,91 lei suplimentari pentru PIB

În ceea ce privește cardurile de masa, situația stă astfel:

Programări online la doctor: un startup din Kazahstan se extinde în România

1 leu cheltuit prin carduri de masă generează:

  • 0,11 lei venituri suplimentare pentru bugetul statului, provenite din sumele suplimentare colectate de stat prin taxe și impozite, generate din activitățile economice legate de producție și importuri.
  • 0,06 lei credit suplimentar de consum pentru persoanele fizice.
  • 2,63 lei suplimentari pentru PIB

Studiul desfășurat de ASE a măsurat și efectul asupra pieței muncii, atât în ce privește cardurile de masă, cât și voucherele de vacanță.

  • 436.828 lei cheltuiți anual prin carduri de masă generează un loc de muncă suplimentar în comerțul cu ridicata și cu amănuntul.
  • 187.026 lei cheltuiți anual prin tichete de vacanță contribuie la crearea unui loc de muncă în HORECA.

În cadrul dezbaterii, prof. Cristian Păun a punctat faptul că o analiză comparativă a datelor de anul acesta față de cele de la nivelul lui 2019 arată că, deși impactul economic al biletelor de valoare rămâne unul important, se constată o ușoară scădere față de acum 5 ani, influențată de crizele care s-au succedat din în acest interval, dar și de schimbarea regimului fiscal introdusă la începutul acestui an.

„Tichetele au un impact pozitiv evident asupra economiei României, concluziile preliminarii ale acestui studiu fiind în acord cu cele din cercetarea inițială din 2019. La momentul respectiv am văzut că 1 leu cheltuit prin carduri de masă generează 2,58 lei suplimentari pentru PIB. În 2024 vedem că 1 leu investit generează 2,63 lei suplimentari la PIB, deci rezultatele sunt comparabile.

Românii de la Aggranda, premiați de UiPath pentru cum automatizează munca

Am observat însă că pandemia, multiplele crize, inclusiv inflația ridicată, au slăbit ușor aportul. În plus, datele au evidențiat și impactul creșterii taxării în această industrie. Recomandările noastre după aceste rezultate preliminarii sunt să fie rediscutate facilitățile fiscale aplicate cardurilor de masă”, a declarat Cristian Păun.

De ce biletele de valoare pot ajuta economia?

Printre speakerii evenimentului s-a numărat și Amal Chevreau, Director, Unitatea de de politici publice în cadrul Centrului OCDE pentru Antreprenoriat, IMM-uri, Regiuni și Orașe. Aceasta a vorbit despre cum sistemul biletelor de valoare este recunoscut de OCDE ca un instrument inovator pentru implementarea cu succes a politicilor ce vizează incluziunea socială și dezvoltarea locală.

„Voucherele sociale aduc numeroase beneficii economice și sociale. Contribuie la creșterea bunăstării utilizatorilor, a condițiilor de muncă, iar în special în gospodăriile cu venituri mici voucherele sociale asigură accesul la servicii de mai bună calitate. Acest instrument contribuie și la creșterea gradului de incluziune socială și aici avem exemplul României cu tichetele de creșă. Totodată, sistemul de vouchere ajută la reducerea muncii la negru și asigură o creștere a nivelului de colectare a taxelor la bugetul de stat”, a declarat Amal Chevreau.

Pentru a maximiza toate aceste beneficii Amal Chevreau a subliniat că este nevoie de un cadru legislativ solid, aici dând exemplul României, de un regim fiscal preferențial, de o rețea dezvoltată în care să poată fi utilizate și de instituții abilitate de supraveghere și monitorizare.

Exemple despre politicile implementate prin sistemul biletelor de valoare în țări din blocul comunitar a prezentat și Julien Freund, Trezorier în cadrul Asociației Internaționale a Voucherelor (SVIA) si Director de relații publice pentru UE, Europa Centrală și de Est în cadrul Pluxee International.

Acesta a dat exemple din Franța și Belgia unde voucherele sunt utilizate de autorități pentru servicii furnizate direct persoanelor sau gospodăriilor, cum ar fi îngrijirea la domiciliu, îngrijirea copiilor, asistență pentru persoanele în vârstă sau cu dizabilități și alte servicii similare. Tot din Franța și Belgia au fost prezentate și exemple de politici implementate cu ajutorul voucherelor pentru implementarea politicilor de mediu care au ca scop atingerea obiectivului setat la nivelul Uniunii Europene în ce privește reducerea amprentei de carbon.

„Eco-voucherele pot fi un instrument cu adevărat util pentru toate țările europene, inclusiv România, pentru că susțin politici prin care pot fi implementate cu succes directivele europene de mediu. În Belgia au adus numeroase beneficii economice și au avut un impact major asupra comportamentul beneficiarilor în ceea ce privește grija față de mediu”, a declarat Julien Freund.

Voucherele de vacanță și impactul pozitiv lor pozitiv

Mădălina Zamfir, cercetător și doctor în economie, a prezentat datele unei lucrări realizate în colaborare cu Ministerul de Finanțe, ASE și Universitatea de Economie și Afaceri din Praga. Cercetarea a măsurat impactul utilizarii voucherelor de vacanță asupra turismului intern în România.

„În medie, firmele care au acceptat vouchere de vacanță între 2018 și 2019 au văzut o creștere a veniturilor de 9% și au angajat cu 4,6% mai multe persoane comparativ cu firmele din industrie care nu au acceptat aceste vouchere. Rezultatele cercetării au evidențiat și că acest program a contribuit la o mai bună conformare fiscală în industrie. Modelul aplicat de România poate servi drept exemplu pentru țările care vor să stimuleze turismul intern și să sporească gradul de conformare în sectoare unde acesta este deficitar”, a declarat Mădălina Zamfir.

Una din două companii oferă carduri de masă

Din partea mediului de afaceri a luat cuvântul Daniel Urîtu, membru în Biroul Permanent al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România. Acesta a subliniat cum biletele de valoare sunt unul dintre beneficiile preferate de angajați și, astfel, un instrument esențial pentru angajatori în a-și motiva și reține forța de muncă.

„De 22 de ani facem în fiecare an o Cartă Albă a IMM-urilor, cea mai amplă cercetare pentru IMM-uri de unde încercăm să aflăm care sunt nevoile IMM-urilor. Unul dintre capitolele pe care îl avem este cel dedicat tichetelor de masă și anul acesta am aflat că 50,52% dintre antreprenorii care ne-au răspuns folosesc tichetele de masă ca beneficiu pentru angajați.

Tichetele au demonstrat că sunt un instrument inovativ cu un impact real în mediul de afaceri și în mediul economic românesc. Noi am propus extinderea acestor instrumente prin vouchere de formare pentru șomeri care au nevoie de recalificare, am propus vouchere de digitalizare pentru tineri antreprenori sau start-up-uri prin care să își cumpere de exemplu echipamente sau semnătură electronică”, a declarat Daniel Urîtu.