Vlad Andriescu
Coworkperativa este un spațiu de coworking cu două sedii în București unde lucrează freelanceri și unde se organizează evenimente. Piața de coworking a evoluat în ultimii ani, multe clădiri de birouri au rezervat astfel de spații care pot fi închiriat. Dar Marian Oprea consideră că termenul de coworking a fost transformat și el dorește să-l redea oamenilor. Inclusiv prin posibilitatea de a face o rezervare instantanee și să lucrezi din oraș.
Are experiență de aproape 23 de ani ca arhitect, dar a decis să se extindă și în zona muncii flexibile.
"Totul a pornit în 2017, cu un concept mai degrabă experimental – o cafenea care includea birouri de închiriat cu ora. Se numea The Atelier și era o idee împrumutată din afară, pe care am adaptat-o la piața din România", povestește Marian Oprea. Treptat, au trecut de la o cafenea la două spații de birouri, iar pandemia a accelerat piața.
Pentru Marian Oprea coworking space nu înseamnă doar o afacere imobiliară unde amenajezi birouri și încasezi. Pentru el e despre comunitate, flexibilitate reală și despre un nou mod de a lucra, nu despre a închiria un loc cu o priză.
"Multe spații au fost gândite ca niște afaceri imobiliare, cu costuri ridicate și un aer steril. Puțini s-au gândit la publicul-țintă al coworking-ului autentic – freelanceri, antreprenori la început de drum, echipe mici, oameni care lucrează în regim hibrid sau remote", spune Marian Oprea.
Deși există spații diverse, Marian consideră că Bucureștiul mai are loc de multe astfel de spații de comunitate pentru zecile de mii de freelanceri care lucrează în oraș. În momentul de față Coworkperativa are un grad de ocupare de 70% în medie și sunt zile când ajung la 95%. Însă sistemul lor numit FreeDesk face ca locurile să fie întotdeauna disponibile, chiar dacă au abonați activi.
Coworkperativa a avut afaceri de aproape 40.000 de euro în 2024, dar planifică extinderea. Astfel, antreprenorul ar dori să adauge și alte orașe din România cum ar fi Cluj, Iași sau Brașov. Pe lângă Coworkperativa, a dezvoltat și o soluție digitală de rezervare a spațiilor flexibile de muncă numită Thia.work.
Interviul pe larg cu Marian Oprea, cofondatorul Coworkperativa, îl puteți descoperi mai jos. De asemenea, poți folosi intertitlurile pentru a da click și a ajunge unde dorești.
.png)
Ați lansat două spații de coworking - Romană și Brezoianu - ce ați observat pe piață care v-a făcut să considerați că este un spațiu unde se poate dezvolta o asemenea afacere?
Totul a pornit în 2017, cu un concept mai degrabă experimental – o cafenea care includea birouri de închiriat cu ora. Se numea The Atelier și era o idee împrumutată din afară, pe care am adaptat-o la piața din România.
Foarte repede am observat că există o nevoie clară: mulți freelanceri, antreprenori aflați la început de drum, creativi și nomazi digitali nu mai voiau să lucreze de acasa. Aveau nevoie de un spațiu unde să fie productivi, dar și să simtă că aparțin unei comunități.
Evoluție de la o cafenea la două spații de coworking
Cum a evoluat Coworkperativa, de la The Atelier până astăzi?
Am trecut de la o cafenea cu câteva birouri la două locații – Coworkperativa Romana și Coworkperativa Brezoianu.
În 2019 am început să înțelegem mai profund dinamica utilizatorilor și am făcut trecerea oficială la conceptul „coworking”. Pandemia, paradoxal, a accelerat totul. Oamenii au realizat că pot lucra de oriunde, dar că au nevoie de spații flexibile și eficiente.
A fost momentul în care Coworkperativa s-a consolidat ca brand și și-a definit viziunea: coworking accesibil pentru angajatii remote sau antreprenori reali, nu doar pentru corporații.
Acum câțiva ani s-au dezvoltat numeroase spații de coworking, dar au rămas puține, iar majoritatea sunt din zona foarte corporate, în clădirile construite în ultimii ani. De ce industria de coworking nu s-a dezvoltat la fel de rapid ca în primii ani?
Pentru că mulți au înțeles greșit ce înseamnă, de fapt, un spațiu de coworking. Au văzut doar suprafața – amenajezi un birou și aștepți să încasezi – dar au ignorat esența: coworking-ul este despre oameni, despre comunitate, despre flexibilitate reală și despre un mod nou de a lucra, nu doar despre închirierea unui loc la priză.
Multe spații au fost gândite ca niște afaceri imobiliare, cu costuri ridicate și un aer steril. Puțini s-au gândit la publicul-țintă al coworking-ului autentic – freelanceri, antreprenori la început de drum, echipe mici, oameni care lucrează în regim hibrid sau remote.
Astfel, au ajuns să ofere servicii pentru un public pe care nu îl atrăgeau cu adevărat sau care nu își permitea să rămână pe termen lung.
Noi am pornit de la realitatea din teren. Am stat de vorbă cu oamenii, i-am ascultat și am construit în jurul nevoilor lor reale. Am înțeles repede că flexibilitatea nu e doar un cuvânt frumos, ci un principiu de funcționare. Așa a apărut modelul nostru de tip free-desk, inspirat din sălile de sport, unde împărâim mai multe abonamente la o capacitate mai mică, pentru că știm din experiență că nu toți vin la birou în același timp. Este un sistem sustenabil, transparent și care ne permite să păstrăm prețuri accesibile – de exemplu, 549 de lei pe lună pentru acces nelimitat în ambele locații.
Coworking-ul nu este o extensie a clădirilor de birouri, ci o alternativă la ele. Nu este despre mobilier scump, ci despre valoarea pe care o aduce munca împreună, chiar și în tăcere.
Cine a înțeles doar partea imobiliară, a eșuat. Cine a înțeles comunitatea, a rămas. Iar noi, la Coworkperativa, suntem aici tocmai pentru că am ales să punem oamenii pe primul loc.
Ce lipsește din piața de coworking din România
Ce lipsește pe piață în momentul de față în zona de coworking în București din punctul tău de vedere?
Accesibilitatea reală. Majoritatea spațiilor sunt în clădiri noi, cu prețuri mari, greu de susținut pentru un freelancer la început de drum. Noi ne propunem să fim „la maxim 10 minute distanță de oricine”.
Coworkperativa este pentru antreprenorul local, pentru cel care vrea să înceapă cu buget minim, dar are nevoie de infrastructură, conexiune și o comunitate. In plus, achiziția unui abonament în toate cazurile, mai puțin la Coworkperativa, este foarte greoaie și anevoioasă, trebuie să suni sau să trimiți email pentru a completa un formular pe baza căruia să primești o factură pe care să o plătești și apoi să poți primi un card de acces în unele cazuri, în altele nici măcar; și mai trebuie să te încadrezi cu lucrul în orele de birou standard de la 9 la 18.00;
La Coworkperativa, unic în România, poți cumpăra accesul în spațiu instant, o faci singur online fără ajutorul nimănui, plătești cu cardul ce abonament dorești și imediat primești un cod QR cu care poți deschide ușa și intra în locație; poți face asta la orice oră, în orice zi a săptămânii, inclusiv sâmbăta și duminica.
Mai lipsește și educația financiară – încă sunt mulți care cred că un birou înseamnă neapărat o chirie mare și o cheltuială, nu o investiție.
Poate funcționa un spațiu de coworking fără zona de evenimente sau de comunitate în jurul cărora se creează evenimente, așa cum au făcut alte spații?
Pe termen scurt, poate. Pe termen lung, nu. Noi organizăm constant evenimente, întâlniri, expoziții. Dar comunitatea se construiește și în mod organic, prin modul în care oamenii interacționează în spațiu. Nu forțăm nimic, dar lăsăm loc pentru conexiuni reale.
Care sunt riscurile pentru voi de a lansa spații de coworking în clădiri care nu sunt chiar noi, mai ales cum e cea din Brezoianu? Sau vezi asta un avantaj?
Este un avantaj clar. Clădirile cu istorie au suflet, au poveste. Spațiul din Brezoianu e în inima orașului, cu personalitate, accesibil și cu o energie bună. În plus, costurile de operare sunt mai mici și putem transfera acest beneficiu în prețuri accesibile pentru membri. E o alegere strategică.
Și-a atins Bucureștiul potențialul pieței de coworking?
Care este potențialul pieței și dacă nu și-a atins încă nivelul de acoperire, până unde poate ajunge ea?
Suntem departe de punctul maxim. În București, sunt zeci de mii de freelanceri, consultanți, mici echipe care ar putea beneficia de astfel de spații. Cred că industria coworking-ului va continua să crească, dar nu cu spații mari și sterile, ci cu spații umane, adaptate nevoilor reale.
Care este gradul de ocupare mediu pentru Coworkperativa în momentul de față?
Suntem la peste 70% grad de ocupare în medie, iar în unele zile ajungem la 95%. Dar sistemul nostru de FreeDesk face ca locurile să fie întotdeauna disponibile pentru cineva care vine să lucreze, chiar și când avem mulți abonați activi.
Ce tipar de "locatari" are Coworkperativa în momentul de față - freelanceri, antreprenori, echipe?
Avem o comunitate foarte diversă. De la freelanceri în IT, design, marketing, până la antreprenori care și-au mutat complet businessul la noi. În ultima vreme, am observat și o creștere a cererii din partea echipelor mici – start-up-uri sau firme care preferă să lucreze împreună câteva zile pe lună, dar nu să plătească un sediu permanent.
Cum arată piața din România / București față de alte capitale europene?
Suntem pe drumul cel bun, dar încă avem de recuperat. În Berlin, Barcelona sau oricare alta capitală vest-europeană, coworking-ul este deja o normalitate, face parte din rutina zilnică. În București, încă mai explicăm ce înseamnă, dar odată ce oamenii înțeleg, devin fani.
Avem clienți care ne spun că preferă Coworkperativa chiar și în fața spațiilor din străinătate, pentru atmosfera caldă și pentru raportul calitate-preț.
Care sunt metodele de finanțare pentru lansarea celor două spații de coworking?
Am construit pe un model de creștere organică, fără investiții externe sau fonduri de capital. Am reinvestit în totalitate veniturile generate de prima locație, în paralel cu un control riguros al costurilor și o viziune realistă asupra pieței.
Pentru a putea accelera dezvoltarea celei de-a doua locații, am accesat și un credit IMM, dedicat microîntreprinderilor. A fost o decizie strategică, care ne-a permis să facem investițiile necesare fără să pierdem controlul asupra businessului. Nu ne-am grăbit, am prioritizat sustenabilitatea și am construit totul pas cu pas, în funcție de cererea reală din piață.
Exista si un plan de viitor sa francizăm, poate chiar o scalare cu finanțare din partea unui VC sau a unui partener strategic care împărtășește aceeași viziune despre viitorul muncii. Ne gândim la o extindere accelerată în orașe-cheie din România, dar și în regiune, printr-un model scalabil, eficient și bine testat. Francizarea ar putea fi o soluție naturală pentru replicarea valorilor Coworkperativa – accesibilitate, flexibilitate și comunitate – în cât mai multe locuri. În același timp, o colaborare cu un fond de investiții (VC) ne-ar permite să dezvoltăm infrastructură digitală, să inovăm în zona de automatizare și să devenim un jucător de referință în Europa Centrală și de Est.
Planurile de extindere în alte orașe
Ce planuri de extindere aveți în momentul de față?
Lucrăm deja la o nouă achiziție în București, pe care vrem să o deschidem până la sfarsitul anului 2025. Iar pe termen lung, vrem să ducem Coworkperativa și în alte orașe din România – Cluj, Iași, Brașov sunt pe listă.
Spune-mi mai multe despre povestea voastră ca fondatori și profesioniști? Cine sunt oamenii din spatele Coworkperativa?
Coworkperativa este un proiect de suflet, născut dintr-un vis comun. La început am fost doar noi doi – eu și soția mea, Alexandrina – și o cafenea în care am crezut că putem schimba felul în care oamenii lucrează. Nu am avut planuri grandioase, dar am avut in 2017 intuiția că in viitor oamenii vor lucra de acasă, în izolare si ca nu va fi sustenabil pentru toată lumea, că va apărea o nevoie tot mai mare de spații flexibile, umane, cu atmosferă.
Am crescut pas cu pas, cu răbdare, perseverență și foarte multă implicare personală. Astăzi, în jurul nostru s-a format o echipă restrânsă, dar pasionată, care înțelege valorile pe care le-am pus la baza Coworkperativa: autenticitate, comunitate și accesibilitate. Ne leagă nu doar munca, ci și un mod de a privi lumea antreprenoriatului – cu empatie și cu încredere în oameni.
Nu suntem un business impersonal. Suntem oameni care au construit pentru alți oameni. Iar asta se simte în fiecare detaliu al spațiilor noastre.
