Alexandra Rusu
PENNY România și Academia de Studii Economice din București au lansat studiul „Consolidarea producției naționale în sectoare agroalimentare strategice pentru reducerea deficitului comercial al României”, document care analizează vulnerabilitățile comerțului cu produse alimentare locale și face parte din direcțiile asumate de PENNY începând cu 2022, prin proiectul „100 de idei de business pentru România” și programul 3RO.
Triplu RO: produsele românești care reprezintă 55% din cifra de afaceri
Conform datelor analizate, deficitul comercial total al României a ajuns la 29,77 miliarde de euro în primele unsprezece luni din 2025, dintre care aproximativ 3,65 miliarde de euro provin din industria alimentară și animale vii. Acest dezechilibru este alimentat de o problemă structurală: România exportă materii prime ieftine și importă produse procesate, cu valoare adăugată ridicată. Cele mai mari dezechilibre sunt concentrate în cinci sectoare: carne, lactate, dulciuri și snacks-uri, conserve de legume și fructe.
În acest context, programul TripluRO, inițiat de PENNY România în 2020, presupune ca ingredientul principal, procesarea și ambalarea produselor să fie realizate în România, astfel încât valoarea adăugată să rămână în economia locală. Programul generează deja efecte concrete: sortimentul TripluRO reprezintă în 55% din cifra de afaceri, 68% din sortiment este format din produse românești, iar 87% dintre furnizorii PENNY sunt companii românești.
Studiul arată și o evoluție importantă față de ediția precedentă, realizată în anul 2022. În intervalul 2022-2025, deficitul s-a redus în două industrii strategice, anume hrana pentru animale de companie și segmentul de săpunuri/detergenți, pe când segmentele de carne, lactate, dulciuri/snacks/patiserie și conserve necesită intervenții publice și private.
Industria cărnii, cea mai afectată de deficit
La categoria carne, aproximativ 63% din deficitul de la carne vine de la carnea de porc, iar vulnerabilitatea principală este pesta porcină. Din deficitul de 1,7 miliarde de euro, porcul reprezintă peste 1,1 miliarde, iar gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a scăzut de la 50% la 30%.
Carnea de porc contribuie semnificativ la dezechilibrul balanței, în contextul în care România este cel mai mare consumator al acestui tip de produs din Uniunea Europeană (aproximativ jumătate din consumul total de carne), dar care produce doar 20% din necesarul intern de carne de porc.
„Factori precum ferme ilegale, gospodării țărănești neregulate, factori naturali precum păsările care transmit pesta porcină, transportul fără control, toate pun presiune pe procesare și duce la lipsa de materie primă locală,” ne spune Vlad Roșca, directorul studiului.
Situația industriilor lactate, dulciuri și snacksuri și conserve
La categoria lactate, în 2024, importurile au depășit 1 miliard de euro. Importurile au la bază alimente care acoperă cererea pentru produse premium, precum alimente gourmet sau bio și tind să atragă clienți urbani cu venituri ridicate, fiind un segment la care multe branduri locale nu au acces, în timp ce exporturile sunt concentrate pe produse de bază.
Deficitul comercial la categoria de dulciuri, snacksuri și patiserie s-a triplat în ultimii 12 ani și a ajuns la aproape 1 miliard de euro. În același timp, inflația și scăderea puterii reale de cumpărare îi determină pe consumatorii români să aleagă tot mai des produse cu ambalaje mai mici, potrivite pentru consum rapid sau gustări. Pe de altă parte, lipsa materiei prime locale și a procesării specializate face ca producătorii și procesatorii să fie mai puțin competitivi față de marile branduri internaționale, ceea ce contribuie la accentuarea deficitului.
La categoria conserve, România rămâne una dintre cele mai dependente piețe din regiune de importurile de produse conservate, iar deficitul comercial a crescut de la 108 milioane de euro în 2013 la 480 de milioane de euro în 2024. Producția internă este fragmentată și nu reușește să acopere cererea locală, iar costurile ridicate de producție și lipsa tehnologiilor moderne reduc competitivitatea producătorilor români.
Direcții strategice pentru reducerea deficitului
În raport sunt prezentate și direcții strategice necesare pentru reducerea deficitului comercial și stimularea producției naționale, printre care:
- Consolidarea lanțurilor valorice locale prin cooperare fermier–procesator–retailer și dezvoltarea lanțurilor scurte;
- Predictibilitate fiscală și scheme de sprijin orientate spre performanță, pentru a stimula investițiile pe termen lung;
- Creșterea capacității de procesare interne și introducerea tehnologiilor moderne;
- Educație antreprenorială pentru fermieri și formare profesională pentru meseriile agroalimentare;
- Digitalizarea și inovarea, inclusiv dezvoltarea unei platforme naționale de date agricole și a unor centre agro-industriale regionale;
- Educația consumatorilor pentru a înțelege impactul produselor provenite local.
Studiul integral este disponibil aici.
