Lectură de 9 min
Români din lume este seria editorială start-up.ro dedicată antreprenorilor români din străinătate, celor care sunt angajați la marile companii care schimbă lumea, cercetătorilor, tuturor românilor care vor mai mult și fac mai bine. Știi un asemenea român? Scrie-ne pe hello@start-up.ro.
Astăzi, Ionuț este cofondator și CTO al Ringy, startup estonian care automatizează procesele de achiziție și vânzare pentru telefoane și tablete refurbished în 35 de țări. În ultimii patru ani, compania a depășit un GMV (Gross Merchandise Value – valoarea totală a bunurilor tranzacționate prin platformă) de 26 de milioane de euro și a atras investiții de 2,4 milioane de euro.
_.png)
Mutarea lui în Estonia n-a venit însă dintr-un plan de carieră atent construit. A început dintr-o combinație de curiozitate, dorință de schimbare și o poveste de dragoste.
„Voiam o vacanță din România, voiam să văd lumea, să ies din confortul de a avea un loc, oameni apropiați, obiceiuri. Și am zis că e un lucru pe care trebuie să îl fac acum, ca la 60-70 de ani să nu stau să mă gândesc ce ar fi fost dacă făceam pasul ăsta”, a spus Ionuț în cadrul podcastului Români din lume.
Prima lui legătură cu Estonia a venit prin Lets Do It România, ONG-ul pe care l-a cofondat după ce s-a alăturat mișcării în 2010. În fiecare început de an mergea la Tallinn pentru întâlnirile internaționale ale organizației.
„Din 2012 invitam români și oameni din alte țări în Estonia, în ianuarie, să participăm la evenimentele despre cum să organizăm o zi de curățenie, cum să ajutăm alte țări să organizeze zi de curățenie și așa am ajuns să vin în Estonia în fiecare ianuarie. Foarte urâtă perioadă de vizitat Estonian în ianuarie, întunecat, iar când e lumină afară este foarte înnorat.”
În pandemie, Ionuț a revenit în Estonia pentru câteva luni de vară. În perioada aceea a cunoscut trei antreprenori estonieni care căutau un CTO.
„Am venit inițial pentru o poveste de dragoste. După aceea am întâlnit trei băieți estonieni care căutau un CTO și am zis: de ce nu? Între timp povestea de dragoste nu s-a mai întâmplat. Startup-ul însă a rămas.”
După vara petrecută acolo, s-a întors în România, dar pentru puțin timp.
„Totul a început de la o vacanță de două-trei luni peste vară, m-am întors în România în septembrie și am stat să mă gândesc dacă chiar fac mutarea. Mi-am făcut bagajele și am plecat. I-am spus prietenului care m-a dus la aeroport că poate mă întorc. El a fost cel care, după aceea, a trebuit să mă ajute să mut lucrurile din apartamentul din București.”
Nu știa atunci dacă mutarea va dura câteva luni sau câțiva ani.
„Când am plecat, nu voiam să ajung neapărat aici, voiam o vacanță departe de România. Voiam doar să văd cum e să trăiești într-o altă societate, cu alți oameni, alte reguli și alte obiceiuri.”
Ionuț a spus că este mândru că a avut curajul de a se muta din țară, chiar dacă nu era 100% convins.
„Sunt mândru de mine că am avut curajul să fac asta, am descoperit lucruri noi, povești noi, oameni noi. Și cred că e interesant să locuiești sau să trăiești în alte societăți față de cea în care ești născut, măcar pentru a lua contact cu oamenii, cultura locală, obiceiurile lor.”
În Estonia, Ionuț a descoperit rapid o cultură foarte diferită de cea cu care era obișnuit în România. El a povestit că primul lucru care l-a surprins a fost pragmatismul oamenilor.
„La un moment dat i-am întrebat de unde vine pragmatismul ăsta și mi-au răspuns foarte simplu: «când vine iarna, pune lemne pe foc». Dacă n-ai cauciucuri de iarnă și drumurile sunt înzăpezite, nu mergi cu mașina. La ei nu există dramă, scandal.”
Mentalitatea asta l-a schimbat și pe el, a recunoscut Ionuț.
„M-a ajutat să nu mai trec prin momentele alea de dramă interioară că mi se întâmplă ceva. Acum mă uit la situație și mă gândesc ce pot face concret.”
De asemenea, estonienii sunt direcți în business, a mai spus el, dar rezervați când vine vorba de partea personală.
„Sunt direcți și spun imediat dacă există o problemă urgentă. Dacă este o problemă personală, o țin foarte mult în ei. Și cred că, la fel ca în multe alte țări, e mai greu să intri în cercul lor apropiat.”
În același timp, societatea estoniană îi dă un sentiment de siguranță pe care Ionuț a spus că nu l-a mai simțit de mult.
„Văd copii care merg singuri la școală sau cu autobuzul prin oraș și asta îmi dă senzația că societatea funcționează. Băiatul prietenei mele merge singur la școală încă din clasa întâi.”
Cu toate astea, Ionuț vine des în România în fiecare an.
„Vin de trei-patru ori pe an în România, tatăl meu locuiește în continuare în România și vin să îmi vizitez prietenii, cu tot cu prietena mea din Estonia și cu copilul ei.”
Ringy nu a început în zona de refurbished. Prima idee a fondatorilor era o aplicație prin care utilizatorii să-și gestioneze documentele și garanțiile pentru electrocasnice și alte echipamente din casă.
„Aveam ideea asta să conectăm utilizatorii cu retailerii și să le oferim toate documentele și informațiile despre produsele cumpărate, să oferim mentenanță. Am intrat într-un accelerator local, Startup Wise Guys, și acolo am avut un moment foarte important.”
Într-un Sprint Week din accelerator, echipa a trebuit să testeze rapid produsul cu utilizatori potențiali și așa a descoperit că produsul nu era văzut ca fiind util pe piață de cei cărora i se adresa.
„Am făcut un prototip foarte rapid și reacția oamenilor a fost un eșec total. Nimeni nu voia să folosească produsul pentru că nu vedeau utilitatea. Și atunci am înțeles o chestie foarte importantă: să nu te îndrăgostești niciodată de ideea ta.”
Iar echipa a început să se uite către piața de telefoane și tablete refurbished și a descoperit o industrie extrem de fragmentată.
„În Europa, zona asta este încă vestul sălbatic. Sunt refurbisheri care folosesc WhatsApp pentru a muta stocuri sau pentru a vinde produse. Sunt companii care vând produse, dar nu oferă calitate și ajung la marketplace-uri o anumită calitate și utilizatorul este nemulțumit și atunci am zis să facem ceva în zona asta.”
Astăzi, Ringy automatizează aproape complet procesele de achiziție și vânzare pentru telefoane și tablete refurbished.
„Luăm telefoane și tablete uzate, le reparăm cu parteneri locali sau regionali și apoi le vindem pe canale proprii și pe 14 marketplace-uri în 35 de țări.”
Compania a vândut anul trecut aproximativ 28.000 de telefoane și tablete și a generat venituri de circa 10 milioane de euro.
„Prin procesele astea de a repune pe piață produsele refurbished am salvat aproximativ 4.300 de tone de CO2. Colegii mei spun că e echivalentul a 3.700 de mașini scoase de pe străzi timp de un an.”
Ringy a atras până acum investiții totale de 2,4 milioane de euro și pregătește o nouă rundă de finanțare.
„Anul ăsta avem în plan o nouă rundă pentru dezvoltările care urmează și pentru o oportunitate despre care încă nu pot să vorbesc. Dacă lucrurile merg bine, ne va ajuta să ridicăm apoi la o evaluare mult mai mare.”
Ionuț a povestit că diferența cea mai mare dintre România și Estonia este modul în care funcționează sistemul.
„În Estonia nu mi-am pus niciodată problema documentelor sau a contabilității. Totul funcționează și este predictibil.”
El a povestit momentul în care a uitat să trimită la timp un document către autoritățile fiscale din Estonia.
„Le-am scris și mi-am cerut scuze că am greșit. Mă așteptam la penalizări și presiune, cum simțeam în România. Dar mi s-a explicat simplu că nu am greșit, că e în regulă să întârzii și că mă notifică ei prin e-mail.”
A avut ulterior o experiență similară în România, dar răspunsul din partea autorităților a fost diferit.
„După câteva săptămâni am primit o hârtie cu șase ștampile și semnături. Asta este o chestie pozitivă la Estonia, tot ceea ce ar trebui să ajute ecosistemul de start-up funcționează perfect, inclusiv la nivel de documente. Există un site unde te duci și dacă ai nevoie de un model de contract, îl găsești acolo, sunt făcute de câteva case de avocatură.”
Totuși, Ionuș consideră că startup-urile românești au un avantaj important.
„În România nu ne e frică să mișcăm repede unele lucruri. Asta e foarte util într-un startup, unde trebuie să lansezi repede și să sari etape. În Estonia trebuie să fie un pic așezată graba, adică trebuie calculat de șase ori. Am un coleg, cofondator al Ringy, care îmi spune mereu că trebuie să gândești de 10 ori și să tai o singură dată.”
Una dintre cele mai importante lecții pe care Ionuț le-a învățat în Estonia și în comunitatea internațională de startup-uri este legată de felul în care gestionezi eșecul și feedback-ul negativ.
„Eu luam foarte personal toate feedback-urile negative. Comunitatea de startup-uri și întâlnirile cu alți fondatori din alte țări m-au ajutat să văd că oamenii gândesc foarte pragmatic și nu iau lucrurile personal.”
Astăzi, echipa Ringy este una internațională formată din estonieni, români, polonezi, filipinezi și colegi din Uzbekistan, care lucrează împreună în startup.
„Diversitatea asta te schimbă foarte mult. Înveți să vezi lucrurile diferit.”
Întrebat ce ar face diferit dacă ar putea să dea timpul înapoi, Ionuț a spus că ar trece mai rapid de la o idee la alta dacă ar vedea că prima nu este cea mai bună.
„Aș trece mai rapid mai departe, să nu fim blocați acolo. Am observat și la fondatori din România că nu le mai este frică să greșească. Sau cel puțin asta am văzut eu și sper să fie corect și mă bucur că asta nu se întâmplă nici aici. Asta aș face diferit, să nu stau îndrăgostit de idee prea mult timp.”
Chiar dacă Estonia i-a devenit casă, Ionuț nu simte că s-a oprit aici, iar un lucru care i-ar plăcea ar fi să locuiască în diverse țări.
„Mi-ar plăcea să încerc să locuiesc în mai multe locuri, împreună cu prietena mea și cu copilul. Cred că înveți mai multe când trăiești în societăți diferite. Unul din fondatorii Skype a spus că trei lucruri sunt importante pentru a învăța - filozofie, matematică și o limbă străină, și locuitul într-o altă țară te ajută în toate zonele astea, pentru că înveți diverse lucruri și înveți să te descurci.”
În aceeași idee de dezvoltare pe plan personal, Ionuț regretă că nu a avut ocazia să studieze sau să facă internship-uri în alte țări atunci când era student. Iar acesta este și mesajul lui pentru tineri.
„Am întâlnit oameni care au stat în mai multe țări încă din facultate și cred că experiența asta te ajută enorm. Te obligă să te adaptezi și să înțelegi cum lucrează alții. Cred că intershipul în diverse companii, pe diverse roluri în Europa sau în afara Euorpei, în tinerețe, cred că face foarte bine, te ajută să înțeșlegi cum lucrează alții, te ajută să te descurci.”
Iar dacă într-o zi se va întoarce în România, nu se vede neapărat tot în tehnologie.
„Mă văd întors în România fie ca barista, fie în agricultură. Dar nu în București. Poate în zona Brașovului, care îmi este foarte dragă.”
Pasionată de idei de business și de oamenii din spatele lor, vede în fiecare startup o poveste care merită spusă și care poate deveni inspirație pentru alții. De peste 8 ani scrie despre antreprenoriatul românesc, ecosistemul de startup-uri și investiții, urmărind cum ideile bune cresc, se validează și se transformă în businessuri cu impact.
Te-ar putea interesa si urmatoarele:
Alexandra Ciornei
