Alexandra Rusu
Confederația Patronală Concordia atrage atenția asupra unui precedent periculos: a sancționa o conduită desfășurată într-un cadru reglementat și validat anterior de aceeași autoritate înseamnă că regulile jocului se pot schimba în timpul jocului, fapt care pune în pericol orice inițiativă privată și creează un mediu de nesiguranță oricărei afaceri.
Cum este afectată predictibilitatea mediului de afaceri
Dincolo de acest precedent, Consiliul Concurenței afirmă simultan că nu aidentificat un cartel, dar că ROBOR a fost manipulat. În acest moment, rata inflației în România este de aproape 11%, în timp ce ROBOR se situează la aproximativ 6%, cu mult sub inflație. Acuzele formulate ignoră logica economică și contextul macroeconomic: România înregistrează cea mai mare rată a inflației din UE și cele mai severe deficite gemene (fiscal și de cont curent) din regiune.
Băncile sunt canalul de finanțare a economiei. Delegitimarea publică a sistemului bancar lovește direct în capacitatea statului de a se finanța, în costul creditului pentru companii și populație și în credibilitatea României față de investitori, agenții de rating și parteneri externi. Nicio companie, niciun loc de muncă și nici statul însuși nu au de câștigat dintr-un sistem bancar defensiv și subminat de incertitudine.
De ce avem nevoie de încredere în sistemul bancar
Concordia transmite faptul că scăderea costului finanțării nu se obține prin populism financiar și nici prin sancțiuni administrative care ignoră realitatea economică. Se obține prin disciplină fiscală, predictibilitate și dialog real între autorități, mediul de afaceri și sistemul financiar.
Înainte ca faptele să fie clarificate definitiv de instanțele juridice, mesajele publice care induc ideea unei vinovății certe riscă să creeze presiune publică și așteptări nerealiste. Concordia solicită autorităților relevante să dea dovadă de responsabilitate și să transmită mesaje publice care să limiteze inițiative populiste, care pot duce la confuzie și chiar pierderi financiare în rândul populației.
România are nevoie de consolidare fiscală, investiții și finanțare externă și nu își permite ca propriile autorități să submineze încrederea în sistemul bancar.
