Manual de economie reală | Cum funcționează produsele marcă proprie

Cine face, de fapt, mărcile proprii

Aproape o treime dintre români cumpără frecvent produse marcă proprie, indiferent dacă vorbim despre bere, hârtie igienică, sucuri sau lactate. Conform Consiliului Concurenței din România, aceste produse au reprezentat 30,2% din totalul celor vândute în România, deși doar unul din cinci produse comercializate aici este marcă proprie, cu 49% mai puțin decât media europeană.

Mecanismul din spatele lor pornește de la un producător de lactate, care ia laptele de la fermieri, îl procesează și îl transformă în brânzeturi, lapte sau cașcavaluri. Ca produsul să ajungă pe raft, producătorul investește însă în branding, naming, campanii de promovare, influenceri și negocieri cu rețelele de magazine pentru o poziție bună la raft, costuri care se adaugă la prețul final.

Un discounter urmează un traseu diferit. Se duce direct la producătorul de lapte și negociază un cost pentru un volum mare, zeci de mii de tone pe an, mii de sticle. Pentru producător, asta înseamnă un cost de vânzare mai mic decât la o sticlă obișnuită, dar și eliminarea costurilor de promovare și distribuție pe cont propriu, costuri care se externalizează, practic, către discounter.

Discounterul preia sticla, se ocupă de ambalaj și branding, dar nu are nevoie să reinventeze produsul, pentru că negocierea pe volum mare îi asigură deja un cost redus. Pe raft, produsul concurează cu mai puține alternative, iar discounterul nu trebuie să facă o campanie de promovare dedicată lui, ci doar campaniile prin care atrage clienți în magazin. Mecanismul e valabil nu doar pentru lactate, ci și pentru carne, snackuri, cafea, paste, sosuri, pateuri, bere sau băuturi carbogazoase.

Inteligența artificială și războiul nuclear ar putea duce la dispariția umanității până în 2100, avertizează cercetătorii

Laptele marcă proprie al unui discounter nu ajunge la raft prin magie și nici nu este produs de rețeaua de magazine. E rezultatul unei negocieri comerciale, motiv pentru care, în teorie, nu ar trebui să existe diferențe de calitate între produsele marcă proprie și cele de brand, ambele urmând aceleași standarde, marca proprie ajungând la un cost mai mic datorită unei logistici mai simple.

Perspectiva PENNY

„Au volume mari de producție și costuri foarte mici de promovare", explică Răzvan Burlacu, Achizitor la PENNY România.

„Producătorii trebuie să respecte criteriile de eligibilitate. La noi, la PENNY, produsele TripluRO și cerințele de eligibilitate pentru acestea sunt afișate chiar și pe site-ul nostru", spune Răzvan Burlacu.

Ce arată cifrele

Marca proprie nu vine mereu de la producători necunoscuți publicului. Există atât producători locali, cât și internaționali care furnizează pentru acest segment. Un producător local, cu fabrică și distribuție apropiate geografic de discounter, poate oferi în plus costuri de transport mai mici. Practic, oricine poate deveni furnizor de marcă proprie, cu condiția să poată produce un volum suficient de mare și să respecte cerințele de calitate.

Laser Valley Innovation Bootcamp - înscrieri deschise pentru antreprenori, studenți și cercetători

În cazul PENNY România, un producător care vrea să devină furnizor de marcă proprie trebuie să fie capabil să livreze zilnic în 470 de magazine la nivel național, conform datelor din iunie 2026.

Pentru un producător care are deja mărci proprii comerciale, motivul de a produce și pentru marca unui discounter ține de stabilitate: un venit garantat pe tot parcursul anului și cantități negociate din timp, care asigură un flux de numerar ce permite investiții ulterioare în propriile mărci. Pentru discounter, avantajul e simetric: prețuri mai bune pentru client, o marjă de profit susținută, un flux constant de marfă și costuri de promovare reduse.

Percepția publicului confirmă, în bună parte, mecanismul din spate. 83% dintre români cred că prețurile mărcilor proprii sunt semnificativ mai bune, iar 48% consideră calitatea suficient de bună. În cazul PENNY România, unele mărci proprii sunt integral TripluRO, ceea ce înseamnă că ingredientul principal, ambalarea și procesarea sunt locale. Este cazul unor branduri precum Hanul Boieresc, SuporteRO sau Boni de Tot. 68% din cifra de afaceri a companiei vine din produse fabricate în România.

Manualul de economie reală continuă cu subiecte mai complexe, precum deficitul comercial, de ce România importă mai mult decât produce local și care sunt mărfurile care influențează cel mai mult acest deficit.

Seria Manualul de economie reală este o inițiativă editorială start-up.ro, realizată cu susținerea PENNY România.