Alexandra Ciornei
În paralel, interesul pentru aceste instrumente este mai ridicat în rândul populației. Potrivit unui sondaj Reveal Marketing Research din ianuarie 2026, 68% dintre românii din mediul urban au folosit sisteme AI, față de 47% cu un an înainte. Cele două cercetări măsoară însă categorii și comportamente diferite.
Ventures’n’Law, firmă de avocatură specializată în consilierea companiilor de tehnologie, a startup-urilor și a afacerilor digitale, a contribuit la analiza cadrului juridic românesc din a treia ediție a ghidului publicat de The Global Legal Post, în seria Law Over Borders. Capitolul este realizat de Medeea Medișan, Andrei Pavel și Tudor Stanciu.
Companiile răspund pentru sistemele AI pe care le dezvoltă sau le folosesc
Una dintre ideile centrale ale analizei este că utilizarea inteligenței artificiale nu elimină responsabilitatea companiei. Fondatorii și managerii trebuie să țină cont de regulile aplicabile încă din etapa de dezvoltare sau de implementare a unui sistem.
„Mulți fondatori și manageri din România se întreabă dacă au nevoie de reguli speciale pentru AI. Răspunsul din ghid este că regulile există deja, iar răspunderea rămâne, de regulă, la compania care construiește sau folosește sistemul. Am încercat să explicăm clar unde se află riscul pentru companiile care dezvoltă sau implementează AI”, a spus Andrei Pavel, Technology Lawyer în cadrul Ventures’n’Law.
Potrivit acestuia, dreptul românesc nu recunoaște agenții AI ca persoane juridice, iar acțiunile acestora sunt tratate ca acțiuni ale celui care i-a implementat. Totodată, o companie care construiește agenți AI pentru clienți folosind platforme terțe nu își poate transfera obligațiile de reglementare prin simpla invocare a termenilor furnizorului platformei.
AI Act și cadrul național de aplicare
Analiza arată că România nu are o lege națională distinctă dedicată inteligenței artificiale (AI), iar Regulamentul european AI Act constituie principalul cadru de reglementare. Două proiecte legislative naționale au fost respinse, în principal pentru că deveneau redundante în raport cu regulamentul european, potrivit comunicatului.
Autorii menționează desemnarea autorităților competente în martie 2026, cu ANCOM ca punct unic de contact și autoritate de supraveghere a pieței.
La momentul analizei, aceștia subliniază că desemnarea administrativă trebuie completată de legislația națională necesară pentru puterile de aplicare a sancțiunilor.
Orange Business Tech Now: Cum protejezi datele pe termen lung când și algoritmii pot deveni nesiguri
Drepturile de autor și datele clienților, două teme pentru dezvoltatori
O altă problemă analizată este protecția rezultatelor generate cu ajutorul AI. Potrivit avocaților, Legea nr. 8/1996 recunoaște ca autori doar persoane fizice, astfel încât o lucrare generată integral de inteligența artificială nu beneficiază de protecție prin drept de autor.
Pentru lucrările realizate cu asistența AI, contribuția umană și originalitatea rămân esențiale. Autorii recomandă ca acordurile de dezvoltare să prevadă inclusiv situația în care livrabilele nu îndeplinesc pragul de originalitate necesar protecției. Comercializarea internațională a unor astfel de rezultate trebuie să ia în calcul și diferențele dintre regimurile juridice.
În privința datelor personale ale clienților, accesul la acestea nu înseamnă automat că o companie le poate utiliza pentru antrenarea unui model. Potrivit analizei, ajustarea unui model prin fine-tuning reprezintă un scop nou de prelucrare, care necesită o bază legală sau o evaluare a compatibilității cu scopul inițial, conform articolului 6 alineatul (4) din GDPR. Autorii atrag atenția că acordul inițial al persoanei vizate acoperă rareori această utilizare.
Un termen pentru răspunderea privind produsele cu AI
Ghidul semnalează și termenul de 9 decembrie 2026 pentru transpunerea Directivei (UE) 2024/2853 privind răspunderea pentru produse defectuoase, care include explicit software-ul. Autorii se așteaptă la o creștere a litigiilor după intrarea în aplicare a noilor reguli.
Potrivit comunicatului, ediția din 2026 reunește specialiști din 20 de jurisdicții și abordează agenții AI, proprietatea intelectuală, protecția datelor, securitatea cibernetică, concurența și răspunderea pentru produse.
Ghidul este coordonat de John Buyers, de la CMS, și Dean Harvey, de la Ashurst Perkins Coie.
