Alexandra Ciornei
Înainte să înceapă să construiască un produs AI pentru proiectanți, Ioan Sorin Fota lucra deja pe cont propriu în design interior. A studiat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, secția Arhitectură, iar în 2016 a pornit ARCHTELIER INTERIORS harmony by design, marcă înregistrată, organizată ca întreprindere individuală.
„În 2025 am urmat un curs de inginerie AI și programare, în urma căruia am obținut certificarea de ajutor programator”, a spus Ioan, cofondatorul NormArchAI, într-un interviu pentru start-up.ro.
Ideea platformei a venit din practica de zi cu zi și din timpul consumat pentru identificarea cerințelor aplicabile unui proiect. Echipa a început lucrul la finalul lui 2024, cu obiectivul de a transforma căutarea în documentația tehnică într-o conversație ale cărei răspunsuri pot fi verificate.
„În orice proiect, o parte importantă din timp se duce pe căutarea răspunsului la întrebarea <<ce spune normativul?>>: CATUC, P118 pentru incendiu, C 107 și Mc 001 pentru partea termică, normativele de structuri și de instalații. Documentele sunt multe, se schimbă și se completează unele pe altele. Am vrut un instrument care să răspundă în limbaj natural, dar mereu cu actul și articolul citat, ca specialistul să poată verifica.”
Aproape doi ani de dezvoltare și testare cu trei birouri de arhitectură
De la primele etape de lucru până la lansarea publică au trecut aproape doi ani. În această perioadă, prototipul a fost testat în situații reale de trei birouri de arhitectură din România, cu care fondatorul colaborase anterior.
„Sunt birouri cu care am colaborat în proiecte. Le-am rugat să testeze platforma pe situații reale din munca lor, iar observațiile lor au stat la baza versiunii lansate”, a explicat Ioan.
NormArchAI a fost finanțată integral din resurse proprii, fără ca Ioan să precizeze valoarea investiției.
Echipa are trei cofondatori, cu responsabilități împărțite între produs, inginerie AI și dezvoltarea aplicației.
„Suntem trei fondatori: eu mă ocup de viziunea produsului, de strategie și de relația cu comunitatea de proiectanți. Alexandru Jilavu, co-fondator, conduce ingineria AI și dezvoltarea tehnică a platformei. Octavian Popoviciu, co-fondator, conduce tehnologia de produs și dezvoltarea aplicației.”
Încrederea, prima problemă de rezolvat
Pentru echipă, principala provocare a fost construirea unui instrument în care specialiștii să poată avea încredere. Ioan a spus că baza de cunoștințe a fost organizată astfel încât răspunsurile să trimită la prevederile pe care se bazează.
„Într-un domeniu în care o greșeală are consecințe reale, un răspuns AI fără sursă nu valorează nimic. A trebuit să construim o bază de cunoștințe cu normativele și legislația românească din construcții, indexate astfel încât fiecare răspuns să trimită la actul și articolul exact.”
Următoarea etapă a fost trecerea de la răspunsuri la fișiere pe care proiectanții să le poată folosi în lucru. În paralel, echipa a urmărit controlul costurilor AI, pentru a putea oferi și un plan gratuit, și construirea unei infrastructuri care să susțină dezvoltarea ulterioară.
„A doua provocare a fost trecerea de la răspunsuri la livrabile reale: detalii DXF cotate pe care le deschizi în AutoCAD, devize în Excel, memorii tehnice în Word. A treia a fost să ținem costurile AI sub control, ca să putem oferi un plan gratuit. Și, poate cea mai importantă, arhitectura platformei: am construit o fundație care trebuia să fie corectă de la început, ca să putem clădi pe ea pas cu pas, odată cu creșterea.”
Platforma funcționează printr-o interfață de conversație. După înregistrare, utilizatorul alege unul dintre cei 16 asistenți AI pe specialități și își formulează cererea în limbaj natural.
Domeniile acoperite includ arhitectură și urbanism, structuri, securitate la incendiu, instalații, performanță energetică, devize, memorii tehnice, contracte și management de șantier.
„Poți întreba, de exemplu, ce acte îți trebuie pentru autorizația de construire a unei case P+1 sau dacă un proiect se încadrează în POT și CUT. Poți cere și un livrabil: un detaliu de atic în DXF, un deviz orientativ, un memoriu tehnic, un grafic Gantt. Poți încărca și un plan PDF sau DXF, pe care platforma îl verifică sau îl transformă într-un DXF de lucru, ori pe baza căruia îți generează un deviz”, a explicat cofondatorul.
NormArchAI este disponibilă online în toată România. Pentru cerințele specifice unei zone, utilizatorul trebuie să furnizeze documentația locală relevantă, pe lângă baza de normative și legislație națională a platformei.
„Normativele și legislația sunt naționale, iar pentru regulile locale (PUG, PUZ, RLU) proiectantul încarcă documentația zonei.”
Cele mai frecvente solicitări de până acum țin de normative și urbanism. Utilizatorii caută informații despre documentele pentru autorizația de construire, procentul de ocupare a terenului (POT), coeficientul de utilizare a terenului (CUT), retragerile față de vecini sau situațiile în care este necesar un aviz ISU. După aceste întrebări vin cererile de fișiere și documente.
„După ele vin livrabilele: detalii constructive DXF, memorii tehnice și devize orientative.”
„AI-ul pregătește, specialistul decide”
Rolul platformei este să ajute la documentare și la pregătirea unei prime versiuni de lucru. Verificarea rezultatului și responsabilitatea profesională rămân la arhitect și inginer.
„AI-ul pregătește, specialistul decide. NormArchAI nu desenează planuri <<din cap>>: lucrează pe planul încărcat de proiectant. Fiecare răspuns citează sursa normativă, iar ipotezele folosite sunt scrise separat, ca să poată fi verificate. Orice conținut generat poartă mențiunea că trebuie validat de un specialist autorizat. Platforma scurtează drumul până la răspuns și până la primul draft, dar semnătura și responsabilitatea rămân ale arhitectului și inginerului.”
Trimiterea la sursă este și funcția pe care utilizatorii și birourile implicate în testare au apreciat-o cel mai mult, a punctat Ioan. Solicitările lor au influențat apoi dezvoltarea instrumentelor pentru generarea de livrabile.
„Cel mai apreciat lucru, atât de utilizatori cât și de birouri, e că răspunsul vine cu sursa: actul și articolul, nu doar o concluzie. Utilizatorii ne-au cerut și livrabile, nu doar răspunsuri, așa că am adăugat detaliile DXF, devizele și documentele. Avem și un sistem de vot în aplicație (util /slab), care ne arată unde trebuie să îmbunătățim platforma.”
Platforma a fost lansată public pe 11 septembrie 2026, iar de atunci a depășit 330 de utilizatori înregistrați, potrivit datelor comunicate de cofondator.
„Primii au venit prin recomandări, de la colegi, din LinkedIn și din grupurile profesionale. De acum îi căutăm activ în comunitățile de specialitate: grupurile de arhitecți, ingineri și diriginți de șantier, evenimente precum DecoDays Brașov, Anuala de Arhitectură București și prezentări pentru filialele OAR.”
Următorul prag urmărit de echipă privește utilizarea activă și conversia către planuri plătite. Ioan nu a precizat câți dintre utilizatorii înregistrați sunt activi în prezent sau câți clienți plătitori are deja platforma.
„Ținta de 300 de utilizatori pe care ne-o propusesem la lansare am depășit-o în mai puțin de două luni. Până la începutul lui 2027 ne propunem să ajungem la 500 de utilizatori activi din România și să depășim pragul de 20 de clienți plătitori.”
Finanțare și extindere pe șase piețe europene
Pentru creștere, fondatorii pregătesc o aplicație la EIC Accelerator. Ioan a menționat și legăturile cu ecosistemul din Brașov, precum și participarea la evenimente în care echipa a discutat cu potențiali utilizatori despre rolul AI în profesie.
„Lucrăm la o aplicație pentru EIC Accelerator, programul Consiliului European pentru Inovație dedicat startup-urilor deep-tech. Suntem conectați și la ecosistemul din Brașov, prin CATTIA și Iceberg+, cu care am prezentat recent platforma la DecoDays Brașov. În octombrie am participat și la Anuala de Arhitectură București 2026, unde am dezbătut cu colegii din profesie rolul AI în arhitectură, construcții și administrație.”
Prioritatea pe termen scurt este extinderea bazei de documente cu normative din alte țări europene. Prima etapă de extindere internațională este planificată pentru primul trimestru din 2027 și vizează Germania, Franța, Italia, Belgia, Spania și Austria.
„Arhitectura platformei permite adăugarea normativelor altor țări, iar Eurocodurile sunt comune. Ne gândim serios să participăm și la târguri de profil din UE.”
Pentru întregul an 2027, echipa își propune să depășească 100 de clienți plătitori, să obțină finanțare pentru extinderea echipei și să înceapă dezvoltarea integrărilor cu aplicații folosite de proiectanți.
„2027 e anul în care vrem să trecem de la piața românească la cea europeană. Ne propunem să lansăm platforma în primele șase țări din UE, să depășim pragul de 100 de clienți plătitori și să atragem finanțare prin EIC Accelerator pentru a ne mări echipa. Vrem să începem și lucrul la integrările cu AutoCAD, ArchiCAD și Revit.”
Până atunci, Ioan invită arhitecții, inginerii și studenții să testeze NormArchAI și să semnaleze ce ar trebui îmbunătățit.
„Ne ajută mult feedback-ul colegilor din domeniu: fiecare întrebare la care platforma nu răspunde bine ne arată ce trebuie să construim mai departe.”
