„Angajatul digital e un sistem AI pe care noi îl punem la lucru în interiorul unei companii. Diferența principală și poate, hai să spun, provocarea conceptului de angajat digital este că funcționează exact ca un angajat. Are un rol, are răspundere, are responsabilități, are memorie, învață și funcționează în contextul de operare al unei companii”, a explicat Bogdan Putinică, la evenimentul „Soluții pe bune”, organizat de start-up.ro.
De la un răspuns la un prompt la executarea unui proces
Instrumentele AI folosite pentru sarcini punctuale pot aduce câștiguri de productivitate și idei noi, însă utilizatorul trebuie să le ghideze permanent. Într-un proces de business, așteptarea este ca sistemul să ducă la capăt activitatea pentru care este folosit, a spus Bogdan.
„Noi îi spunem <<task-based AI>>: face o chestie, scrie un document, dă-mi o analiză, citește un număr și așa mai departe. Dar asta nu este nici măcar un rol, este pur și simplu un câștig de productivitate pe care îl primim uneori, și de creativitate, dacă AI-ul ne dă idei. Dar o companie are procese în care productivitatea nu e un prompt.”
Trecerea la acest tip de utilizare aduce și o dificultate: răspunsurile generate de AI trebuie să respecte cerințele concrete ale companiei. Erorile sau răspunsurile inventate, pe care utilizatorii le pot întâlni în interacțiunile obișnuite cu un chatbot, devin o problemă atunci când sistemul participă la operațiunile firmei.
Vodafone deschide la Cluj un nou centru de inovare, unde studenții vor putea testa roboți industriali și aplicații AI
„Aici este provocarea și dificultatea lucrului pe care îl construim noi, respectiv că aducem AI-ul să execute cu precizie lucrurile pe care o companie le are în interiorul ei. Și când spun în interiorul ei nu mă refer la <<sigur, am ceva de făcut>>, ci la tot contextul de operare al unei companii: reguli, responsabilități, compliance, legal.”
Pentru Outcome1.AI, care se adresează companiilor europene, acest context include și cerințele privind datele, confidențialitatea și securitatea. Bogdan a subliniat că implementarea trebuie gândită în raport cu mediul în care operează clientul.
„Nu în ultimul rând, faptul că suntem în Europa, și asta, din punctul de vedere al AI-ului, îți dă cu totul altă poveste. Cadrul juridic de operare a companiilor de AI de la data, privacy, security și așa mai departe, în Europa este foarte diferit de marea majoritate a marketingului de AI pe care îl vedem, care vine din America, unde este un vest sălbatic, liberal. Poți să faci orice.”
În opinia lui, evoluția recentă a tehnologiei permite abordarea unor activități mai complexe decât cele care puteau fi realizate în urmă cu un an. Bogdan a oferit ca exemplu reconcilierea încasărilor și plăților, care presupune corelarea mai multor informații și reguli, spre deosebire de simpla rezumare a unui mesaj.
Hyperfy va conecta aproximativ 4.500 de camere video din rețeaua BCR la un sistem de securitate bazat pe AI
„Acum un an de zile nu știu dacă puteam să facem asta. Pur și simplu cred că punctele de tehnologie pe care le folosim nu erau suficient de mature, nu aveam putere, nu aveam reasoning suficient de bun încât să poți să faci așa ceva.”
Totuși, capacitățile tehnologice nu elimină nevoia de adaptare la fiecare organizație. Bogdan a descris sistemul prin comparație cu un student aflat aproape de finalul facultății, care continuă să învețe și trebuie să înțeleagă modul de lucru al companiei în care ajunge.
„El este tot timpul în învățare, tot timpul în ajustare. Aș zice că este un student de anul patru care se pregătește să termine facultatea. De ce se pregătește să termine facultatea? Pentru că atunci când aduci o soluție de tip AI în interiorul unei companii, specificul face toată diferența. Tu lucrezi într-un fel, eu lucrezi într-un fel. AI-ul trebuie să poată să <<învețe>> sau să se adapteze la chestia asta.”
Întrebarea pentru antreprenori: ce obții din investiție?
În discuția despre costuri, cofondatorul Outcome1.AI îi îndeamnă pe antreprenori să analizeze rezultatul economic al implementării. O comparație între costul unui sistem AI și cel al unui angajat nu este suficientă pentru o decizie de business, consideră el.
„Businessul nu se conduce doar după această jumătate a ecuației economice. Că e mai scump sau mai ieftin, sigur contează. Dar nu asta e, cred, ceea ce duce la decizie, ci rezultatul pe care îl obții cu acea investiție pe care o faci în oameni, în tehnologie, în upskilling, în ce planuri are fiecare companie.”
Din experiența sa, conversațiile utile cu clienții pornesc de la valoarea pe care o poate genera investiția. Evaluarea presupune atât estimarea beneficiilor, cât și înțelegerea riscurilor și a posibilității de a implementa proiectul.
„Discuțiile cele mai utile pentru clienți au fost atunci când au avut <<ochelarii de investiție>>. Sigur, nicio problemă, această investiție mă ajută, mă duce la ceva, generează valoare economică? În traducere liberă, câți bani fac din chestia asta?”
Bogdan admite că există companii care nu au resursele necesare pentru astfel de proiecte. Pentru cele care le au, consideră că analiza eficienței investiției poate schimba perspectiva asupra adoptării AI.
„Într-adevăr, există situații în care companiile nu au resurse pentru asta, pur și simplu, pentru că nu au resurse. Când ai resurse și reușești să te uiți la AI din punctul de vedere al investiției și eficienței de investiție, cred că decizia este aproape direct către da.”
Datele contează mai mult decât dimensiunea firmei
Outcome1.AI a pornit cu obiectivul de a se adresa întreprinderilor mici și mijlocii din Europa. În practică, disponibilitatea datelor este un criteriu esențial pentru utilizarea soluției, dincolo de mărimea organizației sau de buget, a menționat Bogdan.
„În realitate, această selecție nu vine din dimensiunea companiei, nu dimensiunea e cea care dictează. Sigur, într-o oarecare măsură, disponibilitatea, resursele, bugetul de investiții, toate se adună undeva, ci, poate surprinzător, datele. Datele reprezintă <<mâncarea>>, energia AI-ului. Fără date nu are ce să facă.”
Aceste date pot exista deja în instrumentele folosite zilnic: e-mail, sisteme de productivitate, aplicații de contabilitate, CRM-uri sau ERP-uri. În rândul IMM-urilor europene, echipa a găsit companii care au deja o astfel de infrastructură, ceea ce facilitează trecerea la utilizarea AI.
„Am descoperit foarte multe surprize plăcute. Companii care au sisteme, companii care au date. (...) Orice operațiune are nevoie de un pic de tehnologie ca să se coordoneze și să poată fi condusă. În clipa în care ai aceste date, tranziția către utilizarea sau folosirea AI-ului în business e relativ ușoară.”
Existența datelor nu înseamnă însă că acestea sunt perfect organizate. Problemele legate de calitatea și structura informațiilor apar atât în firmele mici, cât și în cele mari, a punctat Bogdan.
„Toți au probleme cu datele. (...) Un catalog de produse la o companie normală este un animal care crește. Adaugi în el produse, scoți produse, pleacă colegul care a adăugat produse anul trecut, se schimbă formatul, vrem să mai adăugăm chestii. Este în totală mișcare și în continuă dinamică.”
Problema este suficient de răspândită încât fondatorii au discutat, în glumă, despre curățarea datelor ca posibilă direcție alternativă pentru startup.
„Dacă ar fi vreodată să facem altceva, date am face. Un cleaner de date, nu știu cum să îi spun, un gateway de date, în care să bagi <<garbage>> și să iasă ceva mai curat.”
Cum poate folosi AI-ul o companie de instalații
Unul dintre exemplele prezentate de Bogdan în cadrul „Soluții pe bune” este cel al unei companii de inginerie în instalații. Chiar dacă activitatea sa include muncă fizică, firma pregătește oferte, urmărește proiecte de durată, verifică respectarea cerințelor și gestionează costuri și facturări. În aceste procese vede antreprenorul oportunități de utilizare a AI.
„O companie de inginerie în instalații, de exemplu, care are date, cum este în cazul nostru acest client de care povestesc, pune AI-ul la lucru pentru a-și optimiza acest flux de cost intern pentru ofertele și proiectele pe care le execută.”
O situație concretă este alegerea furnizorului de materiale. În exemplul său, un responsabil de aprovizionare poate suna furnizorul cu care a mai lucrat și negocia pornind de la oferta acestuia. Tehnologia ar putea extinde comparația la mai mulți furnizori, într-un timp mai scurt.
„În clipa în care pui tehnologia la lucru și ai putea conecta zece furnizori cu o cerere de ofertă, automat, în câteva minute, ai avea poate și prețul optim. Tu, ca beneficiar, ai o șansă de a fi mai eficient economic în acel proces pe care îl digitalizezi cu AI.”
Un asistent pentru 220 de oameni de vânzări și 18.000 de produse
Un alt caz prezentat la conferință este cel al unei companii din domeniul produselor medicale, descrisă de Bogdan drept lider de piață, cu o echipă de vânzări de 220 de oameni și un portofoliu de 18.000 de produse. Potrivit acestuia, fiecare agent vindea între 20 și 40 de produse, fiind limitat de informațiile pe care le putea reține.
„Uman, fiecare dintre acești colegi de vânzări vindea între 20 și 40 de produse din cele 18.000. De ce? Pentru că atâtea ținea minte. Pentru că prospectele unui medicament au între 14 și 20 de pagini.”
Pentru această echipă, Outcome1.AI a construit un asistent care poate fi accesat prin voce sau mesaje și care ajută la identificarea produselor din portofoliu. Scopul este ca agenții să poată căuta informațiile relevante în timpul activității, fără să depindă exclusiv de ceea ce cunosc deja despre ofertă.
„Noi am construit un asistent pentru această forță de vânzări, un asistent cu care poți discuta, așa cum vorbim noi, pe voce. Îl suni, îi dai mesaje pe WhatsApp și întrebi <<câte vitamina C pentru copii avem în stoc?”>>, iar el răspunde <<sunt 83 de produse>> și așa mai departe.”
Beneficiul descris de antreprenor este accesul echipei la o parte mai mare din portofoliu și o activitate de vânzare mai eficientă. El nu a precizat o valoare a economiilor sau un procent de creștere a vânzărilor pentru acest proiect.
„Le-am deschis stocul de produse către vânzări. Actul de vânzare pe care ei sunt în stare să îl ducă mai departe a crescut, în mod clar este mult mai eficient și mult mai de impact pentru organizația lor.”
Angajatul digital și ERP-ul au roluri diferite
Outcome1.AI nu își propune să înlocuiască sistemele ERP, a mai spus cofondatorul. Punctul de plecare este identificarea activităților pe care clientul încă nu le poate realiza așa cum își dorește, chiar dacă folosește deja un astfel de sistem.
„Scopul nostru nu e să ne poziționăm ca un concurent pentru ERP, pentru că și ERP-ul are scopul lui. Cred că mai ușor de răspuns este: ce simți tu, ca și client, că, în ciuda faptului că ești utilizator de ERP, nu poți să faci încă?”
În viziunea sa, diferența este flexibilitatea pe care AI-ul o poate aduce în raport cu procesele deja implementate în software-ul tradițional. Sistemul poate folosi feedbackul oamenilor pentru a-și ajusta rezultatele la modul de lucru al organizației.
„Asta e, de exemplu, unul dintre caracterele pe care AI-ul le aduce ușor în sistemele de business: faptul că e dinamic, faptul că e flexibil, faptul că poate <<asculta>>, între ghilimele, poate asculta de feedbackul utilizatorului uman și își poate ajusta rezultatele sau ceea ce face.”
Pentru o companie care vrea să înceapă, primul pas descris de Bogdan este semnarea unui acord de confidențialitate, deoarece discuțiile presupun acces la date și informații despre business. Urmează definirea activității pe care clientul vrea să o încredințeze sistemului. Potrivit cofondatorului, termenul în care Outcome1.AI poate arăta soluția la lucru este de două săptămâni.
„Time to value la noi este de două săptămâni. Deci în două săptămâni poți să-l vezi la lucru. Ce trebuie să pregătești? În primul rând, un NDA (Non-Disclosure Agreement), pentru că astea sunt date și principii de business, secrete de business pentru fiecare companie. Și, în al doilea rând, să ne contactezi, pentru că trebuie să discutăm despre ce îți dorești, cum îți dorești, unde îți dorești să îl pui la lucru.”