„Un agent AI nu trebuie privit doar prin prisma modelului pe care îl folosește, ci și ca un nou tip de utilizator al infrastructurii companiei. Dacă îi oferim acces la cinci sisteme interne, trebuie să știm exact ce poate face în fiecare dintre ele și până unde se extind aceste permisiuni”, a explicat Elena Radu, director operațional al Medialine România.
Cum poate ajunge o eroare de la un fișier la mai multe aplicații
Raportul Global Cybersecurity Outlook 2026, publicat de World Economic Forum și citat de Medialine, identifică printre riscuri atacurile de tip prompt injection. Prin instrucțiuni ascunse, un agent AI poate fi determinat să ignore regulile inițiale.
Dacă este conectat la alte aplicații, poate folosi permisiunile pe care le are deja pentru a consulta informații sau pentru a executa acțiuni pe care utilizatorul nu a intenționat să le autorizeze.
Un alt risc apare pe parcurs. Un agent configurat pentru o sarcină simplă poate căpăta, în timp, acces la aplicații și funcții de care nu are nevoie.
Hyperfy va conecta aproximativ 4.500 de camere video din rețeaua BCR la un sistem de securitate bazat pe AI
Pe măsură ce numărul agenților crește, administrarea identităților, a datelor de autentificare și a permisiunilor lor poate deveni chiar mai complexă decât în cazul angajaților, potrivit World Economic Forum.
Contează și viteza cu care agentul repetă o operațiune. O greșeală făcută manual poate afecta un singur fișier. Un sistem automatizat care urmează o instrucțiune eronată poate aplica rapid aceeași modificare unui număr mare de fișiere, conturi sau aplicații.
„Riscul apare atunci când un sistem care poate greși sau poate fi manipulat primește acces nelimitat. Cu cât îi permitem să execute mai multe acțiuni fără verificare, cu atât consecințele unei erori sau ale unei compromiteri pot fi mai mari. De aceea, permisiunile, monitorizarea și posibilitatea de a opri sau limita rapid acțiunile unui agent trebuie stabilite încă din momentul implementării”, a adăugat Elena Radu.
Aceste riscuri se adaugă atacurilor cu care organizațiile europene se confruntă deja. Potrivit raportului ENISA Threat Landscape 2025, citat în comunicat, 77% dintre cele 4.875 de incidente analizate în perioada iulie 2024 - iunie 2025 au fost atacuri DDoS (Distributed Denial of Service), prin care un site sau un serviciu online este inundat cu trafic până devine indisponibil.
Ce se întâmplă dacă același cont are acces și la copiile de siguranță
Drepturile de acces contează și după un incident, când compania trebuie să își recupereze datele. Dacă același cont are acces atât la informațiile folosite în activitatea curentă, cât și la copiile de siguranță, compromiterea lui poate afecta capacitatea firmei de a reveni la o versiune nealterată a datelor.
„În era AI, protecția datelor nu mai poate fi gândită doar în termeni de backup clasic. Reziliența trebuie proiectată pentru scenarii imprevizibile, în care amenințarea poate veni chiar din interiorul sistemelor proprii. Securitatea nu mai poate fi o grijă rezervată echipei IT, ci o decizie de business care ține de continuitatea companiei. De aceea, prevenția și capacitatea de a reveni la date curate cântăresc astăzi la fel de mult ca măsurile clasice de apărare”, a mai spus Elena Radu.
Una dintre soluțiile din portofoliul Medialine este Cyber Vault, un spațiu cu acces restricționat, izolat de sistemele folosite în activitatea curentă. Aici, copiile datelor critice pot fi păstrate într-un format care împiedică modificarea sau ștergerea lor pe durata perioadei de retenție.
Recuperarea are loc separat, după verificarea integrității datelor, pentru a evita reintroducerea unor fișiere compromise.
Pentru controlul accesului, Medialine oferă CompanyAI GPT. Prin componenta Generative Shield, companiile pot stabili ce date pot consulta asistenții și agenții AI, ce acțiuni pot executa și ce conținut trebuie blocat. Regulile se aplică și fluxurilor de lucru automatizate, iar activitatea poate fi înregistrată și urmărită, potrivit reprezentanților companiei.