Irina Achim
Raportul Global Startup Ecosystem Index 2026
- raportul este realizat de StartupBlink, o platformă globală de cercetare a ecosistemelor de startup-uri care oferă perspective asupra economiei inovației și consultanță strategică
- raportul clasifică ecosistemele de startup-uri din 100 de țări și 1.556 de orașe
- clasamentul se bazează pe un algoritm care procesează sute de mii de puncte de date, împărțite în trei piloni principali: cantitate - măsoară nivelul de activitate (numărul de startup-uri, investitori, spații de coworking și acceleratoare); calitate - evaluează succesul și impactul (existența „unicornilor”, valoarea exit-urilor, tracțiunea startup-urilor, centre de R&D și prezența marilor evenimente tehnologice); mediul de afaceri - analizează condițiile care susțin inovația, precum ușurința de a face afaceri, viteza internetului, fiscalitatea și libertatea internetului
România în creștere
România e în creștere accelerată în ecosistemul global de startup-uri, pe poziția 44 în lume, urcând 4 locuri față de anul precedent. Această evoluție marchează sfârșitul unei perioade de trei ani de declin (de la locul 39 în 2022 la 48 în 2025).
Mai mult, România a înregistrat o creștere a ecosistemului de 32,9%, fiind a doua cea mai mare rată de creștere din Uniunea Europeană, după Cipru.
În Europa, România ocupă locul 27, iar în Balcani se situează pe locul 2 (urcând o poziție). În cadrul UE, se află pe locul 20.
Pe criteriul ”Mediul de Afaceri (IBEI)”, România se clasează pe locul 25 la nivel global în indexul mediului de afaceri pentru inovatori, o poziție semnificativ mai bună decât rangul general al ecosistemului de startup-uri (44).
Mai mult, țara ocupă locul 1 în Balcani la categoria funcțională „Funding & Capital”, ceea ce reflectă un nivel ridicat al activității de investiții în regiune.
La industriile în care suntem lideri, cel mai puternic sector rămâne Software & Data (locul 40 global). De asemenea, România ocupă locul 19 în UE în domeniul Inteligenței Artificiale.
România - dar ce orașe aduc creșterea ecosistemului?
Ecosistemul românesc este relativ echilibrat, având un hub principal clar (București), dar și orașe secundare puternice.
Toate cele 6 orașe românești din top 1.000 global au înregistrat creșteri:
- București (Locul 112 global, +4): rămâne ancora ecosistemului național, deținând 71,4% din scorul total al țării.
- Cluj-Napoca (Locul 336 global, +49): consolidează poziția de al doilea hub important, cu o creștere anuală de peste 51%.
- Oradea (Locul 592 global, +137): este cea mai rapidă ascensiune din România, fiind evidențiată ca un exemplu de succes în afara hub-urilor tradiționale, cu peste 20 milioane € atrași de startup-urile locale din 2020.
- Timișoara ocupă locul 650 la nivel global și rămâne al 4-lea cel mai important hub de startup-uri din țară. Orașul are un scor total de 0,421 și a înregistrat o creștere anuală a ecosistemului de 24,2%. Raportul evidențiază că Timișoara este pe cale să devină un lider al inovației tehnologice în Europa Centrală și de Est (CEE) datorită noilor resurse financiare.
Alte orașe active sunt Iași (+81 locuri), Brașov (+160 locuri), Sibiu (+69 locuri) și Craiova (+80 locuri), care au avut de asemenea evoluții pozitive.
România în lume
Nicio țară din UE nu se află în top 5 global, Suedia (locul 6) și Germania (locul 7) fiind cele mai bine clasate. Liderii lumii rămâne SUA, care își menține prima poziție, urmată de Marea Britanie, Israel, Singapore și Canada.
Anul 2026 este marcat de impactul masiv al Inteligenței Artificiale, care transformă tehnologia și face viitorul greu de prezis, punând accent pe cei care „continuă să construiască”.
România redevine un jucător dinamic în Europa de Est, unde are ca avantaje un mediu de afaceri competitiv și o infrastructură de suport (acceleratoare sau asociații) care începe să producă rezultate vizibile la nivel internațional.
România ocupă locul 25 la nivel global în Innovators Business Environment Index (IBEI), o poziție demnă de luat în calcul, mai ales în comparație cu locul ocupat în ecosistemul de startup-uri (locul 44).
În ceea ce privește condițiile mediului de afaceri pentru inovatori, România devansează țări precum Franța (locul 28), Italia (locul 43) sau Spania (locul 39) și este mai bine clasată la acest capitol decât Polonia (locul 40), Cehia (locul 30), Ungaria (locul 34) sau Grecia (locul 33).
Rămâne însă în urma liderilor UE, precum Olanda (locul 7), Estonia (locul 10) și Suedia (locul 12), țări care continuă să ofere un mediu de afaceri superior.
Deși la nivel general în Balcani ocupă locul 2 (după Bulgaria), România se situează pe locul 1 la categoria „Funding & Capital”, reflectând o activitate de investiții foarte intensă pentru regiunea sa.
Raportul subliniază că în România „condițiile de afaceri sunt mai puternice decât rezultatele actuale ale ecosistemului”.Comparativ cu restul UE, România oferă un mediu de afaceri pentru inovatori peste media europeană, fiind mai atractiv din punct de vedere al reglementărilor și suportului de bază decât multe țări din Europa de Vest sau Centrală. Totuși, marea provocare rămâne transformarea acestor condiții favorabile în rezultate concrete (startup-uri de talie mondială) pentru a urca și în clasamentul general.
