Florin Cașotă
România ocupă locul 64 (din 132), aflându-se la mijlocul topului mondial, în timp ce Bucureștiul ocupă poziția 86 (din 155) în topul orașelor cu perpective globale.
Raportul constată creșterea decalajului dintre națiunile cu venituri mari și persoane cu competențe relevante și restul lumii; mai mult de jumătate din populația din țările în curs de dezvoltare nu au competențe digitale de bază.
Elveția deschide topul din acest an, urmată de Statele Unite, cel mai înalt loc de până acum, și Singapore pe locul trei. Persoanele ce au competențe în Inteligența Artificială sunt puține și distribuite inegal între industrii, sectoare și națiuni.
Este imperios necesară lansarea unui proces extins de recalificare pentru a dezvolta „abilitățile fusion”, care ajută oamenii și mașinile să interacționeze într-un mod eficient în activități comune. Până în 2030, Adecco Group își asumă să îmbunătățească competențele și să recalifice 5 milioane de persoane din întreaga lume, cu sprijinul General Assembly, lider global în educația abilităților de viitor
Indicele Global al Competitivității Muncii pentru anul 2020, lansat la Forumul Economic Mondial din Davos, arată că Elveția continuă să conducă în clasamentul competitivității, fiind pe primul loc din 2013, anul lansării Indicelui. În același timp, Statele Unite ale Americii au urcat de pe locul trei pe cel secund, lăsând Singapore cu un loc mai jos comparativ cu 2019.
În general, țările cu venituri mari domină primele 25 de locuri, iar raportul arată că acestea se distanțează tot mai mult de restul lumii. Acest decalaj este intensificat de dezvoltarea Inteligenței Artificiale (AI) și abilitățile digitale asociate tot mai evidente între industrii, sectoare și națiuni.
România deține un punctaj bun pentru retenția persoanelor competente
Punctajul calculat pentru competitivitatea pieței muncii din România este format din indici care măsoară atragerea, capacitatea de retenție, dezvoltarea și mobilizarea forței de muncă. Chiar dacă punctajul general plasează România pe locul 64 (din 132) și Bucureștiul pe 86 (din 155), există vârfuri de excelență la ambele niveluri. România la nivel macro deține un punctaj surprinzător de bun pentru retenția populației și pentru forța de muncă cu competențe globale (inovație, leadership, adaptare la schimbare etc.).
La polul opus, înregistrează un punctaj scăzut pentru atragerea de persoane competente (legislația muncii pentru cetățeni străini, rigiditatea legislației muncii și mobilitatea internă a forței de muncă) și dezvoltarea resurselor umane (educația formală, învățare pe tot parcursul vieții și accesul la oportunități de dezvoltare).
Bucureștiul ca destinație de muncă excelează (top 20 global) la capitolul climatului de business (oportunități de afaceri, R&D, infrastructura IT&C etc.). În același timp, capitala pierde serios puncte la capitolul atragerii de persoane competente și dezvoltarea resurselor umane.
Raportul IGCM din acest an își îndreaptă atenția către persoanele cu competențe relevante în era AI. În particular, analiza identifică faptul că mai mult de jumătate din populația din țările în dezvoltare duce lipsă de abilitățile digitale de bază, iar decalajul acestor competențe devine tot mai mare. Puține țări progresează în mod rapid, în timp ce majoritatea țărilor în dezvoltare rămân în urmă.
Noi abordări sunt testate pentru a găsi echilibrul potrivit în care oamenii și tehnologia să colaboreze și să progreseze împreună la locul de muncă. În timp ce aceste cooperări continuă să se dezvolte, competitivitatea globală a persoanelor cu competențe relevante este redefinită, iar țările se luptă pentru a deveni lideri ai revoluției AI. În timp de decalajul abilităților digitale este semnificativ și continuă să se extindă, analiza a constatat că AI ar putea oferi oportunități semnificative pentru piețile emergente să „sară” peste liderii actuali.
De exemplu, analiza longitudinală a competitivității persoanelor competente arată că unele țări în dezvoltare precum China, Costa Rica și Malaysia dețin potențialul necesar să devină „campioni” în regiunile din care fac parte. În același timp, alte țări precum Ghana și India și-au îmbunătățit în ultimii ani capacitatea de a facilita, atrage, dezvolta și reține persoanele competente, având un statut de „motoare ale persoanelor calificate”.
Din perspectiva orașelor, New York e liderul acestui an, urmat de Londra, Singapore, San Francisco și Boston. Prima poziție în cazul New York-ului poate fi atribuită performanței puternice atinse în cazul a patru din cei cinci piloni măsurați în cercetare, anume în categoriile „Facilitare”, „Atragere”, „Creștere” și „Competențe de cunoaștere globală”.
În mod general, orașele ce au o capacitatea dovedită pentru „promptitudinea viitoare” s-au clasat mai sus, având activități în domenii precum AI, fintech și medtech, favorizând performanța talentelor. Multe orașe au devenit „laboratoare experimentale” pentru noi instrumente AI, cum ar fi recunoașterea facială, tele-supravegherea și mașinile autonome. Succesul acestora variază de la oraș la altul, dar cele care performează vor deveni hub-uri AI și vor avea o mai mare bază de selecție a persoanelor cu competențe relevante pentru a dezvolta în mod continuu soluții globale.
