Oana Coșman
Scopul introducerii salariului minim la nivel european
Prin introducerea “salariului minim european” se urmărește:
- Stoparea migrației forței de muncă;
- Îmbunătățirea nivelului de trai;
- Crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forțe de muncă.
Efectele salariului minim la nivel european
Deși la prima vedere această inițiativă pare că va avea efecte pozitive pentru statele membre, în special pentru țările mai slab dezvoltate din UE și pentru cetățenii europeni cărora li se garantează un nivel de trai satisfăcător, iar membri ai Comisiei Europene dau garanții că la stabilirea salariului minim se va lua în calcul condițiile economice și sociale din fiecare stat membru, precum și legislația internă cu privire la stabilirea nivelului salariului minim garantat, sunt țări care privesc cu scepticism această problematică, analizând îndeaproape efectele negative pe care le poate avea, printre care se numără:
- Închiderea firmelor care nu pot susține creșterea salarială;
- Migrarea companiilor multinaționale în alte state non-UE, unde forța de muncă este mai ieftină;
- Creșterea inflației.
Noutatea din această initiativă este dată de modul de calcul prin care salariul minim ar fi determinat, acesta urmând să reprezinte 60% din valoarea salariului mediu per stat membru UE, acest aspect pentru țările cu un nivel ridicat al salariului mediu presupunând un efort financiar semnificativ.
”Menționăm că până la această dată ne aflăm doar în fața unor propuneri ce urmează să fie înglobate sub forma unui proiect care va fi prezentat partenerilor sociali pe parcursul acestui an. După consultarea partenerilor sociali, daca se dovedește fezabilă, propunerea de stabilire a unui mod de calcul al salariului minim, unitar la nivel european, va fi introdusă în Planul de actiune pentru anul 2021 al Comisiei Europene”, spun reprezentanții CNIPMMR.
În țări precum: Danemarca, Suedia, Finlanda, Italia, Austria sau Cipru, salariul minim se stabilește prin negocieri colective la nivel de ramură.
Mai multe salarii minime brute pe țară
Aceștia precizează faptul că, pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, camera decizională, se află în procedură de aprobare Proiectul de Lege pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională (PL-x 525/2019).
”Practic, se intenționează “echilibrarea” sistemului de salarizare între sectorul bugetar și mediul economic privat, prin aplicarea unor coeficienți minimali de ierarhizare salarială la salariul minim brut pe țară garantat în plată, diferențiat pe criteriul nivelului de studii, pentru sectoare de activitate pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate și pentru care nu există legi speciale privind salarizarea sau contract colectiv de muncă la nivel de unitate în vigoare. Practic, prin această lege se introduc mai multe salarii minime brute pe ţară garantate în plată”, adaugă reprezentanții antreprenorilor români.
”CNIPMMR s-a pronunţat că nu susține stabilirea de niveluri diferite ale salariului minim în funcție de studii sau alte criterii, salariul minim brut pe țară fiind unul singur pentru toți salariații și toate sectoarele. Este de analizat și valorificat modelul salariului minim pe ORĂ, nu pe lună, plata fiind făcută în funcție de numărul de ore lucrate, cu îmbunătățirea corespunzătoare a art. 164 din Codul muncii”, precizează aceștia.
”Constituţia României stabileşte în cadrul art. 41 alin. 2 că: “Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege”. Ori, prin acest proiect de lege se introduc 11 salarii minime, respectiv câte unul pentru fiecare categorie de studii, conform raportului Comisie pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, care urmează să fie supus aprobării”, adaugă oficialii Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.
Având în vedere:
- dispoziţiile art. 164 alin. (11) din Codul Muncii care prevăd “Prin hotarare a Guvernului se poate stabili o majorare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevazut la alin. (1), diferențiat pe criteriile nivelului de studii și al vechimii în muncă.”
- dispozițiile din Constituţia României, care dispun că:
- art. 1 alin. 4 “Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.”;
- art. 1 alin. 5 “În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”;
- art. art. 41 alin. 2 care vorbesc despre “instituirea unui salariu minim brut pe ţară”;
prevederile proiectului de lege apar ca fiind neconstituţionale, raportate la art. 1 alin. 4 si 5 coroborate cu art. 41 alin. 2 din Constituţía României.
”Parlamentul a intrat în domeniul altei puteri de stat - puterea executivă- care are atribuţii în stabilirea salariului minin brut pe ţară şi eventual al diferenţierilor în funcţie de nivelul studiilor, potrivit Codului Muncii”, spun oficialii patronatului.
Impactul bugetar al lecții, neluat în seamă de inițiatori
Aceștia țin să adauge că proiectului de lege îi lipseşte textul constituţional – care vorbeşte de un salariu minim brut pe ţară - de orice importanţă practică, rezultând că se pot introduce un număr nelimitat de criterii, pentru fiecare stabilindu-se un salariu minim.
”Mai mult, deşi în mod clar s-a dorit ca această lege să se aplice exclusiv domeniului privat, din modul în care este formulat textul art. 3 din proiect rezultă că şi sectorul bugetar va aplica aceşti coeficienţi, având în vedere condiţia cumulativă prevăzută în raportul Comisiei de muncă a Camerei Deputaţilor supus aprobării, pentru a nu se aplica dispoziţiile legii, respectiv: “Prezenta lege stabilește coeficienții minimali de ierarhizare salarială pentru sectoare de activitate pentru care nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate și pentru care nu există legi speciale privind salarizarea sau contract colectiv de munca la nivel de unitate”. Ori, pentru sectorul bugetar chiar dacă există Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, nu există contract colectiv de muncă la nivel de sector, rezultând că se aplică coeficienţii şi în cazul bugetarilor. Impactul bugetar al acestei legii nu a fost calculat şi nici măcar nu a fost luat în seamă de iniţiatori”, au declarat reprezentanții CNIPMMR.
De asemenea, la impactul asupra mediului de afaceri din expunerea de motive se menţionează că „nu este cazul”, iar despre Testul IMM sau impactul asupra IMM-urilor nu se face nicio menţiune.
”Raportat la jurisprudenţa Curţii Constituţionale care, prin deciziile sale, a statuat că: ”Salariul reprezintă o componentă a dreptului la muncă şi reprezintă contraprestaţia angajatorului în raport cu munca prestată de către angajat în baza unor raporturi de muncă”; “În lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneraţii care să facă abstracţie de această situaţie concretă şi obiectivă”, CNIPMMR solicită Camerei Deputaţilor să respingă proiectul de lege, considerând că acesta încalcă dispoziţiile art. 1 alin. 4 şi alin. 5 şi art. 41 alin. 2 din Constituţie, de asemenea nefiind efectuat niciun studiu privind impactul asupra IMM-urilor”, concluzionează reprezentanții patronatului IMM-urilor.
