Lectură de 11 min

Soluții pe bune. Mircea Căpățînă, SmartBill: E mai ușor să construiești un produs, mai greu e să fii memorabil

AI-ul îi ajută pe antreprenori să construiască mai repede produse, site-uri și campanii, dar aceleași instrumente sunt disponibile și concurenților. Mircea Căpăț]nă, cofondator și director de marketing al SmartBill, a vorbit la „Soluții pe bune”, eveniment organizat de start-up.ro, despre lupta pentru atenție, valoarea unui brand și capcana de a vinde ieftin.

12 luni gratuite pe SmartBill

Ai o firmă nouă aflată în primul an de la înființare? Activează 12 luni gratuite pe SmartBill, soluția completă de facturare, gestiune și vânzare cu casa de marcat (e-Factura, e-Transport, SAF-T și gestiune stocuri).

Vreau 12 luni gratuite

„Dacă până ieri greu era să produci, că vorbim de software, că vorbim de materiale, astăzi greul este deja să reușești să fii tu cel care ajunge să fie memorabil”, a spus Mircea Căpățînă în cadrul evenimentului Soluții pe bune.

Când e mai ușor să construiești, e mai ușor și pentru concurenții tăi

Mircea Căpățînă și-a început drumul în antreprenoriat în 2006, după facultate, într-o piață în care vânzarea de software venea cu o dificultate suplimentară: disponibilitatea redusă a clienților de a plăti pentru programe.

Pentru cei trei fondatori ai SmartBill, trecerea de la viața de student la cea de producător de software a avut și o doză de ironie.

„Ne-am trezit noi că facem un soft și vrem ca lumea să ne dea bani pe softul nostru. Și era așa un pic ironică toată treaba asta. România nu era pregătită să dea bani pe soft atunci.”

Privind la instrumentele disponibile astăzi, el consideră că pornirea unui business cu o componentă digitală este mai accesibilă. Un site sau un material de marketing, pentru care înainte aveai nevoie de competențe specializate și bugete, poate fi realizat acum cu ajutorul AI.

Doar că accesibilitatea nu garantează un avantaj față de ceilalți antreprenori.

„Atunci când e ușor, e ușor pentru toată lumea. Deci, uneori e mai bine să fie mai greu și tu să fii ăla care răzbește.”

Comparația pe care o folosește este cea cu un examen de bacalaureat la care toată lumea ia nota maximă. Dacă rezultatul este la îndemâna tuturor, el nu mai diferențiază. În schimb, un rezultat mai modest într-un examen dificil poate avea o valoare mai mare în raport cu restul participanților.

„E mai ușor când e ușor la bac și toată lumea ia 10. Practic, zecele ăla nu valorează nimic, pentru că toți îl au. Dacă e greu la bac și pică cei mai mulți, și tu ai luat un șapte, s-ar putea să fii boss cu șaptele ăla într-o lume în care alții pică.”

Inflația de aplicații și conținut

În software, Mircea se așteaptă ca productivitatea adusă de AI să ducă la o creștere puternică a numărului de produse. Nu se referă doar la oameni fără experiență tehnică, care își construiesc aplicații, ci și la programatori seniori care pot livra mai mult cu aceleași resurse.

„Codarea în sine devine commodity și nici nu vorbim de vibe coding, vorbim inclusiv de programatorii ăia buni, seniori, care până ieri făceau ei de mână. Poate să îți facă unul cât pot face 10. Și asta va duce la o inflație de aplicații, de produse, de orice IT-related în piață.”

Același fenomen se va vedea, în opinia sa, în marketing și în crearea de conținut. Numărul materialelor poate crește mult mai repede decât publicul sau timpul pe care oamenii îl pot petrece în fața ecranelor. Prin urmare, simplul fapt că un business produce mai mult nu înseamnă că va ajunge mai ușor la clienți.

„Numărul de ochi care se uită pe social media, pe ecrane e același, adică populația nu va crește semnificativ. Și cât timp să petreci mai mult, că deja unii stau hipnotizați pe telefoane? Și se va crea tot mai mult conținut.”

Pentru tinerii care vor să devină creatori de conținut, antreprenorul vede o paralelă cu fotbalul: poveștile celor ajunși în vârf sunt vizibile și îi inspiră pe mulți, dar ascund numărul mult mai mare al celor care nu reușesc. Instrumentele mai accesibile vor aduce și mai mulți participanți în această competiție.

„Te uiți la niște mari fotbaliști, te uiți la niște mari influenceri de succes. La fiecare din ăsta sunt mii sau zeci de mii și probabil vor fi sute de mii care n-o să aibă succes.”

În această piață, dificultatea se mută de la producție către distribuție și capacitatea de a rămâne în mintea publicului. Canalele prin care companiile ajung la consumatori sau la alte firme trebuie să absoarbă un volum tot mai mare de informație.

„Vor fi, practic, aceleași, să zicem, țevi prin care lucrurile ajung la piață, care sunt fie B2C, fie B2B, și toți o să vrea să bage mai multe informații pe aceleași țevi. Și de majoritatea n-o să auzim, fie că vorbim de branduri mici, fie că vorbim de persoane fizice care vor să devină influenceri.”

Folosește AI, dar păstrează personalitatea business-ului

Una dintre direcțiile în care Mircea crede că firmele se pot diferenția este păstrarea componentei umane.

El a povestit că, într-un grup de directori de marketing din grupul norvegian Visma (din care face parte și SmartBill), a văzut un clip generat cu AI pentru o companie de haine de lux. În timp ce alți participanți erau impresionați de tehnologie, el a simțit că execuția nu susține promisiunea unui produs premium.

„Mi se pare de prost gust ca o companie de lux la nivelul ăla să vină cu acel clip făcut cu AI. Vreau să văd că se chinuie și că plătesc. Dacă vrea 2.000 de euro pe geaca aia, vreau să știu că a dat 2 milioane să facă clipul ăla.”

Dincolo de exemplul din industria luxului, el anticipează că relația directă cu oamenii va deveni mai valoroasă pe măsură ce interacțiunile se automatizează. La SmartBill, Mircea a susținut păstrarea oamenilor în zona de suport clienți, chiar dacă există și un chatbot.

„E important să ai acolo un om, pentru că o să ajungem să avem setea asta de conexiune umană și cred că vor urma vremuri ciudate pentru diverse industrii și, implicit, oamenii din ele.”

Recomandarea sa pentru antreprenori este să folosească AI pentru eficiență, fără să îi cedeze complet felul în care compania comunică și se raportează la clienți. Automatizarea unei sarcini interne și înlocuirea personalității unui business sunt decizii diferite, a punctat Mircea.

„Evident, nu faceți nebunia să nu folosiți AI, dar una este să faci lucruri, de exemplu, să citești un Excel, să te ajute la tot felul de automatizări, și alta este să îți înlocuiești complet personalitatea business-ului cu AI.”

Brandul se construiește și în felul în care răspunzi la telefon

Pentru SmartBill, Mircea leagă puterea brandului de experiențele repetate ale clienților cu echipa. Dincolo de campanii, contează cum răspunde un coleg la un e-mail, cum poartă o conversație la telefon și ce impresie lasă fiecare interacțiune.

„SmartBill e un brand puternic și asta s-a întâmplat pentru tot ce am făcut noi. Și nu mă refer la marketing aici, ci la stilul nostru de a fi, cum răspundeau colegii la e-mailuri, la telefon, toate micile interacțiuni. E un fel de a fi, o personalitate a ta, a afacerii.”

Un brand pe care clientul îl ține minte poate reduce nevoia companiei de a concura din nou pentru atenția lui la fiecare achiziție.

Antreprenorul a dat exemplul magazinelor online de la care a cumpărat produse bune, dar ale căror nume nu și le mai amintea când voia să revină.

„Am fost mulțumit de produsul ăla. După un an nu mai știam cum să îl găsesc. Căutam. Iar omul acela plătea să concureze din nou cu toți.”

Într-o piață aglomerată de produse și mesaje, investiția în brand este una dintre recomandările sale principale pentru antreprenori.

„Cred foarte tare că, într-o lume de inflație de toate, va conta foarte tare să ai un brand. Și vă recomand, apropo de ce să faci în 2026, investiți pe cât puteți în brand.”

Au redus prețul la jumătate, dar clienții nu au venit în număr dublu

SmartBill nu a pornit cu poziționarea de cea mai ieftină soluție. Mircea își amintește că, înainte de lansarea din 2007, fondatorii se uitau la un competitor care vindea un program cu 99 de lei pe viață, TVA inclus. Au decis să lanseze totuși, cu un preț de pornire de 150 de lei plus TVA, tot pentru o licență pe viață.

„Ne-am pus problema ce șanse mai avem noi când ăștia sunt atât de mari, au bani și se vând pe nimic. Și am zis: dacă l-am făcut, îl lansăm. Și ne-am dat seama că ne cumpără clienții.”

Un experiment ulterior le-a arătat că o reducere puternică nu aduce automat suficienți clienți noi pentru a compensa venitul pierdut.

„Am tăiat câteva zile prețul cu 50%. Tai cu 50%, trebuie să vinzi dublu ca să faci aceiași bani, și nici măcar nu au crescut vânzările cât de cât, extrem de puțin.”

Pentru un produs propriu, antreprenorul vede și un avantaj în faptul că oferta nu este identică cu cea a concurenței. Poate fi mai dificil să explici un produs nou, dar diferențele îți permit să argumentezi prețul prin ceea ce oferi.

„Dacă vinzi ceva făcut de tine, după chipul și asemănarea ta, e mai complicat să îl vinzi, pentru că lumea nu înțelege ceva nou. Dar avantajul este că poți mai ușor să îți justifici un preț, pentru că ești unic, practic, cu soluția de genul respectiv.”

Cele trei capcane ale prețului mic

Primul risc pe care îl identifică în competiția prin preț este marja redusă. O companie mică poate încasa mai puțin din fiecare vânzare, în timp ce un competitor mare beneficiază deja de condiții mai bune de la furnizori și de procese optimizate. Diferența de preț nu îi garantează noului venit că va atrage suficienți clienți.

„Tu crezi că, dacă tu ești un pic mai ieftin, sare toată lumea la tine. Realitatea este că nu sare.”

În experiența SmartBill, nici o ofertă gratuită nu a fost suficientă pentru a determina o migrare semnificativă a clienților. Mircea a povestit că o bancă a lansat o soluție de facturare gratuită și a contactat inclusiv utilizatori SmartBill, însă proporția celor care s-au mutat a fost foarte mică.

„Știți câți clienți ne-au plecat? 0,1% din clienți s-au mutat. Nu e totul despre prețul cel mai mic.”

Al doilea risc este atragerea unui public care își alege permanent furnizorul în funcție de cea mai mică sumă de plată. Mircea amintește perioada cupoanelor de reduceri, când business-urile sperau că o primă vizită foarte ieftină va transforma cumpărătorii în clienți fideli.

„Clienții ăia mergeau din cupon în cupon și nu se fidelizau la nimic, pentru că există o piață de clienți care se uită la preț și întotdeauna se vor uita la preț. Și dacă altul apare cu un leu mai ieftin, se vor muta la ăla.”

A treia problemă ține de poziționare: o companie cunoscută în primul rând pentru prețuri mici poate întâmpina dificultăți când încearcă să vândă produse mai scumpe. Eticheta pe care și-a construit-o în mintea publicului îi limitează opțiunile.

„Îți pui o etichetă de ieftin și, ca brand, nu poți să ieși din ea. Nu vă duceți în zona de a concura la preț, pentru că e cea mai tentantă, mai ales la început, când ești mic.”

Ce înseamnă opt ore de întrerupere pentru un business folosit de 160.000 de antreprenori

Discuția despre valoarea unui produs a ajuns și la infrastructura pe care se bazează clienții. Mircea a menționat că SmartBill a tratat securitatea ca pe o prioritate încă de la lansarea în cloud, în 2014, când datele clienților au început să fie găzduite de companie. Infrastructura a fost construită de la început pe Amazon, iar intrarea în Visma a adus verificări suplimentare.

„Când ne-a cumpărat Visma, ne-au scormonit pe partea asta de security maxim. Având datele astea, nu ne putem juca cu ele. Sunt 7 milioane de facturi în fiecare lună, emise de clienții noștri.”

El a povestit și despre cea mai lungă întrerupere de funcționare din istoria SmartBill, produsă recent, care a durat aproximativ opt ore. Iar cauza a fost o eroare umană internă.

„Am avut anul ăsta, chiar recent, cel mai mare downtime din viața noastră. A fost vreo opt ore, ceva mult, rău de tot. N-a fost nimic decât eroare umană, a noastră, adică asumată.”

Consecințele au devenit și mai concrete într-o discuție cu un antreprenor care furnizează ambalaje pentru HoReCa. În timpul întreruperii, firma a fost nevoită să folosească documente pe hârtie pentru a putea continua livrările, iar dificultățile s-au transmis mai departe către restaurantele pe care le deservea.

Pentru Mircea, exemplul arată cât de mare poate fi dependența operațională de un serviciu cu un abonament de câțiva euro.

„Asta e o poveste de la 160.000 de antreprenori. Îți dai seama cât impact a fost? E o platformă care costă câțiva euro pe lună până nu mai merge și atunci îți dai seama că, de fapt, costă nimic.”

Riscul AI pentru SmartBill

Mircea consideră că dezvoltarea internă a unor aplicații cu AI poate deveni atractivă pentru firmele care plătesc abonamente software de sute sau mii de euro lunar. În special în zona CRM, vede posibilitatea ca unele companii să prefere o soluție construită pentru propriile nevoi.

„Sunt softuri care poate costă 600-800-1.000 de euro pe lună, unde clientul poate să zică: la 12.000 de euro pe an merită să ne apucăm noi să ne facem o soluție și să o croșetăm după chipul și asemănarea noastră.”

În cazul SmartBill, el consideră că prețul redus al abonamentului, împreună cu suportul, infrastructura și adaptarea la cerințele statului, fac mai puțin atractivă dezvoltarea unei alternative proprii de către client.

„Costă șase-zece euro pe lună ca să ai toate funcționalitățile, ca să ai compliance cu statul și suport tehnic și infrastructura. E efectiv o nebunie să faci așa ceva”, a spus el, referindu-se la renunțarea la serviciu pentru construirea unei soluții interne.

Vulnerabilitatea pe care o urmărește este însă apariția altor companii care să construiască automatizări peste SmartBill și să capteze o parte mai mare din bugetele acelorași clienți. Miza se mută de la emiterea și transmiterea facturilor către procese mai complexe din business.

„Nu mai vorbim de a face facturi și a le băga la ANAF, vorbim de automatizări în business. Și acolo, într-adevăr, dacă n-o să fim noi cei care fac asta, s-ar putea să facă alții și s-ar putea să facă chiar peste SmartBill, adică să folosească datele noastre și să facă ei lucruri mai sofisticate, și noi să rămânem la câțiva euro și alții să ia pe aceiași clienți mai mult decât noi.”

Abonează-te pe  



Citeste mai departe:
mai multe despre:

Pe aceeasi tema: