Andra Necula, devicehub.net: Nu știu ce îi determină pe unii oameni să renunțe la "comfy" job-urile lor din corporații, dar știu foarte clar ce m-a determinat pe mine să fac asta. În cazul meu, nu a fost corporația, ci un vis - un vis despre care pot spune că m-a avut el pe mine, nu eu pe el. Am vrut să fac Internet of Things, dar nu doar branch. Am vrut și programare și scripting și ceva hardware, să meșteresc, dar și un pic de design, să țin workshopuri, să vorbesc, să construiesc, să mă joc, să beau (hop moldoveancă, hop hop moldoveancă :D) este o glumă evident, nu beau la birou, beau pe balcon :D.

Mai pe scurt, am vrut și aia și aia și aia… știți voi: genul ăla de om pe care nu îl mai satură Dumnezeu. Pentru că sunt un om căruia îi place să se extindă ca un virus, corporația nu era un habitat natural pentru mine. Simțeam că nu e destul, simțeam că, zi de zi, comit suicid spiritual - da spiritual - nu intelectual, pentru că, în viziunea mea, fericirea este dezvoltarea continuă.

Unii oameni nu vor să iasă din zona de confort - își iau o casă, își întemeiază o familie și atât. Nu își asumă riscuri, nu mai cresc. Unii sunt fericiți așa, eu nu pot fi. Nu eram fericită, așa că, în decembrie am “evadat”. Pt că în perioada sărbătorilor este cel mai bine să stai fără salariu - ce atâta porc, sarmale și dulciuri? Mai bine subțirel la portofel și la trup :D Așa m-am avântat în lumea start-upurilor. Mă simt ca peștele în apa, e tare: adrenalină, proiecte, creezi. Nu am constrângeri, nu am limitări.

Ca sfat: dacă nu îți place tensiunea, dacă nu ești dispus să riști totul, dacă îți e frică de eșec, atunci viața în startup poate că nu este un mediu pentru tine. Totul este relativ, iar când ai timpul limitat, să alegi să îți iei toate visele și ideile pe lumea “ailalta” este cea mai aiurea decizie. Eu zic că viața în startup este așa: ori câștigi, ori înveți. Nu există “am dat greș”, ci doar “am caștigat” sau “am învățat din greșeala asta”. Startup yourself ;)