Economisirea timpurie (26%), reducerea cheltuielilor (24%) sau creditele de studii (13%) sunt principalele trei surse de finanțare a costurilor educaționale luate în calcul de familii. Potrivit unei simulări bazate pe date interne și pe constatările studiului citat, o familie medie din România (doi părinți angajați și doi copii, un adolescent la liceu și un student) ar trebui să economisească cel puțin 375 lei/lună timp de 13 luni pentru a acoperi costurile asociate începutului de an școlar și universitar.

Studiul realizat de Dynata pentru Revolut a analizat cum se raportează tinerele generații la banii necesari pentru finanțarea educației lor, care sunt principalele surse de finanțare avute în vedere, cum economisesc familiile pentru a-și susține copiii să beneficieze de o educație de calitate, mai ales într-o perioadă cu multe provocări economice.

Costurile educației în România

Conform studiului Revolut despre pregătirile pentru începerea anului școlar/universitar, 6 din 10 români sunt de părere că cheltuielile cu educația sunt mari în țara noastră.

43% spun că taxele de școlarizare sunt prea mari, 16% consideră că educația în școlile private este mai scumpă pentru că este și de o calitate superioară celei din școlile publice, iar 17% apreciază că taxele de școlarizare nu sunt mari în mediul public deoarece oferta este una adecvată. Doar 11% leagă nivelul taxelor de școlarizare de calitatea educației.

În principal, generațiile vizate direct de actul educațional - studenții (18-34 de ani) și părinții (45-54 de ani) - au o percepție negativă față de costurile educației, cu procente care variază între 66% și 64%, superioare mediei naționale de 59%. Generațiile mature sunt de părere că o educație bună trebuie să fie mai scumpă (20% dintre respondenții de peste 55 de ani).

Costul educației este influențat nu doar de calitatea acestuia, ci și de costul traiului. Potrivit unui studiu Revolut realizat în România anul trecut, pe baza datelor agregate și anonimizate, rezultă că o familie a cheltuit pentru începerea anului universitar, aproximativ 1.850 de lei (fără costurile de întreținere - chirie și utilități), doar în luna septembrie 2022, în timp ce pentru un copil înscris la școala primară sau gimnazială, costurile au fost de aproape 1.600 lei (inclusiv afterschool sau alte servicii educaționale contra cost).

Acest buget a luat în calcul costurile pentru achiziționarea de cărți, manuale și alte suporturi de învățare tipărite, de produse de papetărie și birotică, de îmbrăcăminte, precum și achiziția de bunuri digitale (aplicații/ programe de calculator) și pentru mentenanța și recondiționarea echipamentelor IT, taxele și plățile către instituțiile de educație superioară sau servicii de educație primară și gimnazială (afterschool, școli private).

Pentru a anticipa acest moment important al anului, consumatorii se pot pregăti din timp, punând deoparte un buget pentru începerea anului școlar, mai ales că peste vară fondurile sunt direcționate cu precădere spre concedii.

Finanțarea studiilor

Studiul mai arată că 64% dintre respondenții români cred că tinerii ar trebui să contribuie la finanțarea studiilor superioare.

Economiile (26%), monitorizarea cheltuielilor (24%) și creditele pentru studii (13%) sunt primele trei modalități menționate pentru a acoperi costurile de școlarizare. Sponsorizările și bursele sunt de asemenea luate în calcul, dar într-o proporție mai mică (11%).

Doar 10% dintre respondenți au declarat că nu ar fi de dorit ca un student să-și împartă timpul între școală și job, în timp ce 8% au respins categoric ideea îmbinării celor două.

În privința genurilor, femeile se bazează mai mult decât bărbații pe finanțarea din exterior (13% optează pentru burse și sponsorizări), în timp ce 29% dintre respondenții de gen masculin preferă să economisească din timp pentru facultatea copiilor.

Cercetarea a mai arătat că tinere generații sunt deschise ideii de a contribui la finanțarea propriilor studii. GenZers, care sunt, de fapt, beneficiarii sistemului de învățământ superior, au răspuns că ar economisi bani din timp pentru a avea acces la universitatea sau facultatea dorite (36% ar economisi din timp și 22% de nevoie, dacă familia nu și-ar permite să îi susțină).

Doar 5% dintre respondenții din segmentul de vârstă 18-24 ani au considerat că părinții trebuie să le asigure copiilor suportul financiar pentru a face studii superioare. În același timp, milenialii sunt mai preocupați de capacitatea studenților de a echilibra munca și studiile (14%).

Dacă ne uităm la generațiile mature, acestea sunt mai predispuse să acceseze un credit de studii (19% dintre respondenții de 55-64 ani) sau să considere că este datoria părinților să asigure banii necesari pentru studiile copiilor (11%, aceeași categorie de vârstă).

Cum economisesc românii pentru școală

Un reprezentant al Generației Z ar trebui să economisească timp de 1 an pentru a-și acoperi costurile pentru începerea anului universitar

Totuși, realitatea arată că economisirea nu este la îndemâna oricui. Un român din cinci declară că nu economisește deloc, în timp ce majoritatea respondenților (27%) spun că economisesc mai puțin de 250 lei/lună. Doar 13% dintre respondenții români reușesc să economisească între 500-1.000 lei, în timp ce 10% depășesc 1.000 lei.

22% dintre respondenții de gen feminin declară că nu reușesc să facă economii, față de 18% pentru bărbați. De asemenea, există diferențe între genuri în privința sumelor puse deoparte.

Sumele economisite de cele mai multe femei (60%) variază între 250 - 1.000 lei, în timp ce un bărbat din trei reușește să pună deoparte cel puțin 500 lei/lună.

Românii din Generația Z declară că fac economii de mai puțin de 250 lei/lună (37%) sau de cel mult 250-500 lei (33%). În același timp, studenții pot fi ajutați și de bunici, care reușesc să economisească chiar și între 500-1.000 de lei (17% dintre respondenții de peste 65 de ani).

Luând ca punct de referință cheltuielile realizate de o familie în 2022 pentru începerea anului universitar, așa cum rezultă din datele interne Revolut, un student român ar trebui să economisească timp de cel puțin timp de 12 luni pentru a strânge fondurile necesare pentru revenirea la cursuri în toamna lui 2023.

Dacă luăm în calcul datele interne ale Revolut pentru începerea anului școlar 2022, rezultatele studiului Dynaya și rata inflației în luna iulie 2023 vs. iulie 2022, o familie de români cu doi copii (un adolescent, elev la liceu, și un student) ar trebui să economisească 375 lei/lună, în medie, timp de aproape 13 luni pentru a acoperi costurile cu începerea anului școlar în toamna anului 2023.