Irina Achim
Vacaju a început în 2020, ca o încercare a Danielei Nesterov, de profesie medic stomatolog, de a găsi o alternativă la laptele de origine animală pentru copiii ei, care aveau alergie la varianta clasică.
Tranziția către un lapte vegetal a început chiar în dieta ei, acum 8 ani, la nașterea primului copil. Atunci nu găsea pe piață o variantă curată sau una care să fie suficient de bună pentru un copil mic sau chiar și pentru ea.
”Copiii mei au trecut printr-un spectru larg de alergii, de la alergiile comune, cum sunt lactatele și oul, la alergii cum ar fi alergia la banană, roșie, alune de pădure. S-au tot schimbat pe parcursul anilor și a fost nevoie să devin o inventivă ca să știu că le acoper necesarul nutrițional, în primul rând, și să le facă și plăcere să mănânce, că nu puteau să mănânce doar cartofi fierți. Toate variantele pe care le găseam atunci pe piață erau ambalate la Tetra Pak cu mult zahăr și ulei, cum sunt majoritatea și acum, de altfel.”
În lipsa altor variante, Daniela a început să facă lapte în casă, după un proces propriu de documentare și după ce s-a înscris la cursuri care s-o ajute să înțeleagă mai multe despre alegerea către care se îndrepta.
”Am făcut lapte din tot ce se putea: migdale, cocos, mei. Am făcut absolut orice s-a putut transforma în lapte. Caju a fost însă ingredientul câștigător, pentur că era acceptat și de copii, mergea și nestrecurat și era suficient de cremos și nutritiv.”
Tranziția de la un lapte făcut în casă la unul care să ajungă către public a fost o adevărată provocare. Vorbim totuși de niște ani în care stilul alimentar vegan nu era o cunoscută, ba din contră, era departe de conceptul de curiozitate.
”Inginerii din România sau inginerii în general din industria alimentară nu prea înțeleg despre ce e vorba când e vorba de producția unui lapte vegetal. Acum au început să mai apară persoane care să cunoască subiectul, sunt un pic mai bine informați. Dar atunci, în România, când le spuneam că am nevoie de utilaje care să producă lapte vegetal, erau complet pierduți”, își amintește Danilea despre începuturile afacerii.
Soluția a fost ca antreprenoarea să găsească o cale prin care să ducă Vacaju la un nivel de industrial artizanal. Astfel, și-a făcut documentația și, în funcție de ustensilele pe care le folosea la nivel mic în bucătăria ei, a căutat variantele de capacitate mai mare și așa a multiplicat și a crescut volumul și producția. Practic, a combinat utilaje din mai multe industrii tocmai ca să fie potrivite pentru procesul lor de producție.
”Folosim un pasteurizator care culmea, e folosit în industria fructelor și a legumelor, unul care pasteurizează la temperatură mică, de doar 80° tocmai ca valoarea nutrițională să se păstreze mult mai mult în produs. Asta vine și cu dezavantaje, pentru că termenul de valabilitate e, evident, mai scurt decât variantele la Tetra Pak. Vorbim de 6 săptămâni, comparativ cu 2 ani, dar câștigul este contribuția pe care o are produsul pentru sănătatea fiecăruia. Nu simți că bei un lichid colorat, ci chiar simți că mănânci ceva hrănitor și pentru tine și pentru familia ta.”
Cum pornești o afacere în industria alimentară vegană
Vacaju a fost lansat din fonduri proprii printr-o investiție inițială de 50.000 de euro și toate câștigurile obținut în companie au fost reinvestite pentru a îmbunătăți capacitatea de producție și a fructifica spațiul de depozitare. Au pornit cu 2 oameni, Daniela și un coleg, și acum au o echipă de 10 oameni, în care intră și oamenii de marketing, social media și contabilitate. În primii 3 ani de activitate, investițiile totale se ridică la 150.000 de euro.
De-a lungul celor 4 ani de activitate, Daniela a primit și cereri de parteneriat de la investitori, a fost interesată și de ideea de fonduri europene, dar obiectivul central a fost creșterea capacității de producție prin care să susțină numărul de comenzi, care a tot crescut de la lansare până acum.
Acum au în jur de 200 de comenzi pe lună în online, la care se adaugă și comenzile venite de la parteneri, o rețea pe care Daniela se bucură s-o extindă, prin nume precum Ototo, Sezamo, Bolt și Bringo, Carrefour Băneasa.
”Majoritatea publicului nostru e în partea de nord a Bucureștiului și ne bucurăm că am reușit să ajungem mai aproape de ei și cu acești noi parteneri. Practic procentul crește destul de mult, merge spre 60% online și 40% B2B. Asta ne confirmă că oamenilor le e mult mai ușor să meargă undeva aproape de casă decât să aștepte câteva zile până își primesc pachetul.” Pe de cealaltă parte, un beneficiu al comenzilor online este că clienții au acces la sticlele mai mari, cele de 1L, iar site-ul Vacaju este spațiul clienților recurenți.
Cât despre retail-ul clasic, au existat discuții cu Kaufland și Mega Image, dar momentan nu s-a concretizat nimic, dar așa cum ne spune Daniela, își exersează și ei răbdarea și speră să ajungă mai aproape de client. Ce văd ca o problemă într-o astfel de colaborare este o dată termenul de valabilitate mic, dar și rețeaua de distribuție.
Antreprenoarea vede partea plină a paharului cu lapte, spunând că pe de-o parte e mai bine că au luat-o treptat, pentru că și ei, ca brand, au avut nevoie de o perioadă de învățare: ”am avut nevoie de această curbă de învățare. Fiind un business nou și neavând experiență pe partea aceasta de food, am avut de învățat cum să ne îmbunătățim procesul de producție, procesare a comenzilor, furnizori și tot așa. Ar fi fost prea devreme să intrăm în retail după șase luni, un an, cel mai probabil nu am fi făcut față. Așa începem cu câțiva parteneri mici, care pentru noi vin cu un volum destul de mare și ușor, ușor putem crește și la retailerii mai mari.”
Primul an pentru Vacaju s-a suprapus și anului de pandemie, dar asta nu a fost în dezavantajul brand-ului, pentru că lansarea a însemnat și mult interes din parte publicului. Deși veneau pe un fond al unei cereri bune din partea publicului, următorii 2 ani au venit însă și cu o scădere, bazată pe lipsa unei strategii.
Cel mai bun an de activitate este însă chiar 2023, când se apropie de 100.000 de euro ca cifră de afaceri.
Afacerea care contribuie la sănătatea românilor
Pe lângă antreprenoriatul creat prin Vacaju, Daniel continuă să lucreze și ca medic stomatolog:
”Stomatologia îmi oferă lucruri pe care nu mi le oferă antreprenoriatul, plăcerea de a lucra cu pacienții, satisfacția pe care o ai când simți că îi ajuți e nemărginită. Și prin Vacaju contribui la sănătatea oamenilor, iar prin acest brand reușesc să ajung la mult mai mulți oameni decât aș putea vedea într-o zi la cabinet. E tot o extrapolare a satisfacție care vine cu medicina și contribuția la sănătatea oamenilor.”
Pe lângă Vacaju și munca de la cabinet, Daniela s-a aventurat într-o nouă inițiativă antreprenorială, Loreluna, dulciuri sănătoase, deserturi vegane, fără zahăr.
”Avem o gamă de torturi și cheesecake-uri vegane, biscuiți și cookies umplute cu ciocolată, cu cremă de zmeură, toate fără zahăr. Și la Vacaju avem partea de desert, dar acelea sunt raw-vegane, o soluție de a crea produse zero waste și de a fructifica pulpa de la caju care ne rămânea după ce făceam laptele, care era foarte prețioasă. Astfel, am creat cozonacul, bilele nutritive, prăjitura cu roșcove și înghețata, care e foarte apeciată.”
Vacaju este un brand care și-a găsit locul într-o comunitate a românilor interesați de un stil de viață sănătos, în comunitățile oamenilor alergici, dar și a persoanelor cu intoleranțe la lactoză.
”Majoritatea clientelor sunt mame sau femei care înțeleg impactul pe care îl au lactatele asupra corpului lor, chiar dacă nu au intoleranță la lactoză, ceea ce două treimi din populația globului are. Noi, ca femei, suntem influențate în sănătatea noastră hormonală de inflamația cu care vine consumul de lactate animale și într-adevăr sunt multe femei în contact cu corpul lor care au văzut beneficiile renunțării la lactate, chiar dacă nu au o dietă 100% vegană sau chiar dacă mai consumă și carne din când în când.”
Daniela a reușit să-și atragă clienți pentru Vacaju arătând cum a adoptat laptele de caju în viața ei de zi cu zi, fiind prezentă și vocală pe subiect. Mai mult, este și coautor în cadrul Asociației Române pentru Educație în Alergii, dar și pentru două cărți de rețete pentru copiii cu alergii.
În topul preferințelor dintre produsele Vacaju este clar Vacaju Choco, o băutură similară laptelui cu ciocolată, doar că într-o formă mai sănătoasă. Non-dulce, preferat este și cajurtul, o alternativă la iaurt și apropiat de gustul iaurtului fermentat cum îl știm noi.
Ca planuri pentru 2024, Vacaju plănuiește să acopere și mai mult din cererea venită din țară, lărgind rețeaua de parteneri. Pentru asta vor să facă un apel în comunitate, prin care să afle care sunt locurile de unde-și fac potențialii clienți cumpărăturile, locațiile pe care ei le vizitează, băcăniile sau cafenele de specialitate de unde ar putea să-și ia și laptele de caju.
La final de interviu, am vrut să aflăm de la Daniela cum se vede lumea vegană din România și dacă a simțit și ea schimbarea în tendințele de consum în plan local.
”Oamenii sunt mult mai deschiși să încerce alternative vegetale, să le integreze în dieta lor, ceea ce este extraordinar. La început au fost sceptici, mai ales având în vedere experiențele neplăcute pe care le-au avut în trecut cu variantele ultra-procesate care se găseau pe piață în primii ani, ca să nu mai zic că nici nu aveau un gust foarte bun, zici că mâncai plastic, dacă voiai să mănânce o brânzică vegană, era ceva oribil. Acum, din fericire, sunt foarte mulți producători, chiar și români, care produc variante sănătoase și foarte gustoase pe piața românească.”
Proiectul „Antreprenori” este susținut de ING Bank, partener de creștere pentru afacerile locale. Într-un context dinamic și încă incert, ING oferă predictibilitate, prin instrumentele financiare potrivite, si sprijină dezvoltarea sustenabilă a afacerilor din România, pentru a ajunge la nivelul următor.
