Vlad AndriescuVerde vrea să fie Uber pentru fructe și legume în România. Construit ca un marketplace, platforma pune în legătură micii producători din jurul orașelor cu restaurante și afaceri în momentul de față. Ulterior, după o perioadă de teste, Florea dorește să deschidă platforma și către oamenii obișnuiți care să cumpere direct de la producători. De asemenea, vor să crească accelerat și urmează să anunțe o rundă de finanțare în această vară care să-i ajute să accelereze totul.
„Noi implementăm modelul nostru pe comunități urbane. Adică orașe de 250.000 de locuitori în medie. Căutăm ferme țărănești pe o rază de 50-70 de kilometri în jurul orașului”, spune Ciprian Florea.
Practic, producătorii listează produsele în platformă, iar momentan restaurante din București sau afaceri care au nevoie de stocuri mai mari, le pot comanda. În funcție de producător, ei le pot livra direct sau pot să se bazeze pe șoferii puși la dispoziție de Verde.
- Restaurantele sau afacerile care vor să comande legume și fructe prin Verde se pot înscrie la acest link.
- Ai o fermă și vrei să vinzi mai mult? Trebuie să ai doar certificat de producător și o poți face. Te poți înscrie aici.
Urmărirea trendurilor europene
În momentul de față, Europa e în plin proces de schimbare când vine vorba de obiceiurile de consum. Oamenii se uită din ce în ce mai atent la lanțul de aprovizionare, vor produse locale sau care să fie crescute eco.
„Globalizarea a fost un lucru bun ce a dus o dezvoltare economică pentru multe societăți, însă am văzut și probleme care au venit la pachet. Producătorii mici aveau o putere limitată în lanțul de aprovizionare. Jucătorii globali au avut acces la capital pentru tehnologie”, spune Ciprian Florea.
El consideră că trendul de descentralizare duce la posibilitatea de a folosi capacități de producție din diverse țări, iar Verde construiește un model de marketplace cu o componentă de fulfillment, adică de livrare. Deși există opțiuni pe piață, Verde vrea să aducă roșia de la fermele din împrejurimile orașului pe mese consumatorilor, începând cu restaurantele.
„Producătorii vând în piețe, unde dacă ai o tarabă ții de ea. În retail, roșia de import e în directă competiție cu roșia de România”, explică Ciprian.
În UE există deja trenduri de susținere a produselor locale. În Italia, de exemplu, există inițiativa „Zero Kilometer Produce”, iar la nivelul UE există proiectul Smartchain, unde 18 universități și parteneri privați lucreză la un cadru de cum ar trebui încurajat consumul de la producătorii mici din apropiere.
„Investițiile în mâncare, în startup-urile de mâncare, s-au triplat față de acum 3 ani. Există acest interes sporit al investitorilor internaționali, al antreprenorilor în a găsi soluții acolo”, spune Florea.
România - multe ferme și puțină productivitate
România e un caz relativ ciudat pe piața din Europa, deoarece deținem cele mai multe ferme mici din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, productivitatea noastră e scăzută, pentru că în agricultură mai multe companii sau ferme nu înseamnă și succes. România are 34% din fermele din UE, Polonia are 11%, iar Italia 10%.
„Productivitatea e scăzută însă a acestor ferme din România, în special. Există spații declarate, existe terenuri, dar care sunt folosite doar parțial. Am discutat cu o serie de ferme țărănești și sunt multe cazuri în care au 5 hectare și cultivă doar unul singur. Ne zic că dacă ar avea unde să vândă, ar produce și pe celelalte hectare”, spune Ciprian Florea.
Două treimi din fermele din Europa sunt mai mici de 5 hectare. Piața e fragmentată, așa că agregarea e importantă. Verde vrea ca prin tehnologie să funcționeze ca acest agregator.
„Anul trecut în pandemie am văzut cum producătorii erau forțați să arunce produse pentru că nu aveau cum să le vândă, pentru că aveau acces limitat la canale de vânzare. Acești producători mici vând pe tarabă, în piață, rareori vând către retail. Însă sunt bariere de o parte și de alta”, consideră Ciprian. El crede că dacă încerci să vinzi în retail e dificil când ești producător mic, pentru că trebuie să respecți toate condițiile lanțuloui de aprovizionare și puțini țărani au cantități mari, controlul calității standardizat și logistica necesară.
Cum funcționează Verde Food?
Verde funcționează în zonele periurbane, adică se uită la fermele din jurul orașelor mari, de peste 250.000 de locuitori. „Când se comandă o roșie în platformă, modelul nostru trebuie să aducă roșia de la unul dintre acești fermieri în oraș și apoi spre consumator”, spune Florea.
„Lucrăm cu o serie de restaurante unde bucătarii au nevoie de o diversitate de legume proaspete, care au fost culese în aceeași zi, care ajung în momentul când au nevoie pentru că multe dintre restaurante nu au spații de stocare”, explică fondatorul Verde Food.
Ciprian vrea să accesibilizeze consumul de mâncare sănătoasă direct de la țărani. Restaurantele și alte afaceri vor fi un canal de vânzare, iar pe viitor vor să extindă și spre legătura directă cu un consumator final persoană fizică.
„Cererea trebuie să întâlnească oferta. Dacă se dau comenzi algoritmul nostru face un matching cu pool-ul nostru de fermieri. Ei livrează și când nu livrează conform așteptărilor clienților există mecanisme de măsurare a performanței de livrare. Dacă ei nu livrează, data viitoare nu vor primi același număr de comenzi”, spune Ciprian.
Tot acest schimb de informații va reuși să ordoneze corect producătorii și să crească numărul de tranzacții. Pe partea de control Verde a implementat procese interne de asigurare a calității pe care le implementează cu organizații externe autorizate pentru a analiza calitatea produselor.
„De asemenea, avem în echipă skillurile de agricultură. Un membru al echipei, Lucian Cuibus, a lucrat în ultimii 15 ani cu fermele și are acces la peste 250 de ferme în România. Vom avea nevoie de un ambasador care se va plimba și va vizita producătorii care sunt la noi în platformă. Vom începe cu o selecție riguroasă, apoi o monitorizare a tranzacțiilor, după care partea offline, cum face și Uberul, unde trimite un inspector pentru a vedea dacă sunt probleme cu șoferii”, spune Ciprian Florea.
Livrarea va fi făcută ori de fermă direct după comanda din platformă, ori de către șoferii Verde, în funcție de nevoile țăranilor. Evident, beneficiile vor fi diferite în funcție de modelul logistic ales, ca la Uber.
Pe Verde vor putea vinde și fermele care au entități juridice, dar și țăranii cu certificatul de producător, exact ca în piață.
„Clienții vor cumpăra direct de la ferme, noi suntem doar facilitatorul. Verde se asigură ca tranzacțiile să fie de succes”, spune Florea.
Verde pornește prin livrarea spre restaurante
Prima oară când am discutat cu Ciprian voiau să lanseze pe un model clasic. Cu toate acestea, au decis ca acum, odată ce dau drumul la platformă, să livreze doar către restaurante. Acest lucru le permite să livreze cantități mai mari și să controleze mai bine procesul logistic.
„Vom începe cu până în 5 restaurante și 5 ferme, asta e ca termen scurt în următoarele 2-3 luni”, spune Florea.
„Procesul trebuie crescut și există din ce în ce mai mult interes înspre ingredientele pe care le cumpărăm, cu ce gătim, sunt din ce în ce mai multe restaurante unde bucătarii vor produse bune pentru a face anumite rețete. E un trend în creștere acolo și pe acest trend cumva vrem să sărim și noi”, adaugă acesta.
La început nu vor să se concentreze pe produsele tradiționale, pentru că mulți fermieri au început să înțeleagă cum merge piața. Așa că vor începe cu ferme de kale, fenicul și cu o diversitate mai mare de produse.
„Vom începe cu această diversitate de produse, acces la produse non commodities, nu doar cartofi și morcovi, ci diverse verdețuri, dovlecei, cât să fie o suficiență pentru restaurantele cu care lucrăm, să poată să-și implementeze și să-și livreze meniurile clienților”, explică fondatorul Verde.
De altfel, până la finalul anului Verde vrea să aibă operațiunile pornite în primul oraș, iar apoi să replice modelul și în celelalte centre urbane ale României.
