Alexandra Ciornei
Pe locul doi după vishing se află fraudele de tip phishing, care reprezintă 14% din incidentele raportate, urmate de smishing (fraude prin SMS), cu 13%.
Potrivit Poliției Române, în primele șase luni din 2026 au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale privind infracțiuni informatice, iar la finalul lunii iunie existau aproximativ 72.000 de dosare aflate încă în lucru.
Datele au fost prezentate în cadrul evenimentului ING SAFE Talks, organizat de ING Bank România împreună cu DNSC, Poliția Română și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, unde au fost discutate cele mai noi metode de fraudă digitală și au fost lansate noi măsuri de protecție pentru clienți.
Atacatorii folosesc tot mai mult AI și ingineria socială
Reprezentanții DNSC atrag atenția că metodele de fraudă nu sunt neapărat noi, însă eficiența lor a crescut odată cu folosirea inteligenței artificiale (AI) și a tehnicilor avansate de manipulare.
„Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. În același timp, aceștia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicații malițioase. În continuare noi ca utilizatori trebuie să fim atenți la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă - emoția, urgența, urmată de solicitarea de date", a spus Mihai Rotariu, manager Direcția Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC.
El a menționat că prevenția rămâne una dintre cele mai eficiente metode de apărare împotriva atacurilor cibernetice.
Studiu: peste 6 din 10 români de peste 50 de ani au trecut prin cel puțin o tentativă de fraudă
În cadrul evenimentului a fost prezentat și primul studiu național privind fraudele financiare online în rândul persoanelor de peste 50 de ani, realizat de Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă și ING Bank România.
Datele arată că 63% dintre persoanele din această categorie de vârstă au fost victime sau au întâlnit cel puțin o tentativă de fraudă online, în timp ce doar 37% afirmă că nu s-au confruntat niciodată cu astfel de situații.
Respondenții cunosc, în medie, șapte dintre cele 13 tipuri de fraude analizate în cercetare. Cea mai cunoscută metodă este spoofing-ul sau impersonarea băncilor și instituțiilor, menționată de 66% dintre participanți.
Urmează phishing-ul (63%), ofertele la prețuri nerealist de mici și mesajele care solicită parole sau date personale (61%), cererile de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok (57%), precum și investițiile false și promisiunile financiare nerealiste (56%).
„Rezultatele acestui studiu confirmă că educația financiară și digitală trebuie să devină un proces continuu, adaptat modului în care evoluează fraudele online. Prin campania «Nesupus Fraudelor», desfășurată împreună cu ING Bank România, ne propunem să oferim seniorilor informații practice, exemple concrete și instrumente care să îi ajute să recunoască tentativele de fraudă și să reacționeze corect", a spus Alexandra Dobre, fondator al Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă.
Ce fac seniorii când suspectează o fraudă
Potrivit studiului, majoritatea persoanelor de peste 50 de ani reacționează atunci când întâlnesc o tentativă de fraudă.
Aproape șapte din zece respondenți (69%) spun că au apelat la Poliție sau alte autorități, iar 47% au blocat contactul de la care au primit mesajul. În același timp, 36% au verificat informațiile înainte de a lua o decizie, iar 19% au ales să ignore mesajul.
Doar 11% recunosc că au accesat linkul primit, iar un procent similar spune că a contactat banca pentru verificări.
Frauda online funcționează ca o industrie
Reprezentanții ING Bank au transmis că fraudele digitale sunt organizate astăzi la nivel industrial și folosesc inclusiv inteligența artificială pentru a crea conținut convingător.
„Nu mai vorbim despre hackeri izolați, ci despre grupări organizate, cu structuri similare companiilor: call-centere, recrutare, dezvoltatori IT. Cu ajutorul inteligenței artificiale, fraudatorii creează deepfake-uri vocale, video și mesaje impecabil redactate. Mai mult, personalizarea pe baza datelor publice crește credibilitatea atacului. Emoțiile exploatate cel mai frecvent sunt: frica, urgența, încrederea și câștigul", a spus Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România.
ING introduce noi funcții de protecție împotriva fraudelor
În cadrul evenimentului, banca a lansat ecosistemul ING SAFE, care reunește serviciile dedicate prevenirii fraudelor financiare.
Printre noile funcționalități se numără ING SAFE Call, un sistem prin care clienții sunt sunați automat atunci când sistemele băncii detectează o tranzacție neobișnuită. În timpul apelului, utilizatorii pot confirma sau respinge plata direct din meniul telefonic.
Banca introduce și ING SAFE Button, o funcție care le permite clienților să își blocheze imediat accesul la conturile din Home'Bank dacă suspectează că au devenit victime ale unei fraude.
Potrivit reprezentanților ING, investițiile în tehnologii de monitorizare, educație și colaborarea cu autoritățile fac parte din strategia băncii de reducere a fraudelor financiare și de creștere a nivelului de protecție pentru utilizatori.
