Vlad AndriescuAROBS Transilvania Software, companie românească de IT, a debutat pe piața AeRO a Bursei de Valori București pe 6 decembrie 2021, acțiunile fiind tranzacționate sub simbolul bursier AROBS.
Fondată în anul 1998 de antreprenorul român Voicu Oprean, AROBS este astăzi o multinațională cu șapte birouri deschise în România și alte șapte în străinătate, ce furnizează servicii software și soluții pentru o gamă largă de clienți activi în industrii diverse în țări din Europa, America de Nord și Asia.
În anul 2020, AROBS Transilvania Software a înregistrat, la nivel individual, o cifră de afaceri de 154,5 milioane de lei, EBITDA de 46,6 milioane lei și un profit net de 40,4 milioane lei. Pentru anul 2021, compania estimează venituri la nivel consolidat în Grupul AROBS de 192,7 milioane de lei și EBITDA consolidat de 52,8 milioane lei.
Am discutat într-un interviu video realizat în decembrie 2021 cu Voicu Oprean, CEO și fondator al companiei, despre planurile firmei, dar și despre investițiile sale în startup-uri.
Evoluția AROBS până la listarea la bursă
AROBS activează pe mai multe industrii și verticale de ceva ani buni. „Avem o zonă dezvoltată de automotive. Mai dezvoltăm și pe zona de clinical trial, pharma, dezvoltăm și în zona de travel și componente de fintech și enterprise solutions. Pandemia ne-a prins cu un customer base foarte bine așezat care știa ce putem face și care ne-a permis să continuăm parteneriatele cu ei”, spune Voicu Oprean.
„Anul 2020 l-am închis cu rezultate foarte bune, fără o creștere deosebită, cu o stagnare, dar cu creșterea profitabilității. Acest lucru ne-a adus în 2021 la decizia de a ne cota la bursă, să facem mai multe achiziții și extindere, atât locale, cât și regională”, explică acesta.
„Ideea de listare la bursă am avut-o de 8 ani de zile. În fiecare an nu simțeam că e momentul sau nu erau rezultatele dorite sau aveau alte priorități. Procesul de listare e un proces de durată, care ia timp, care consumă resurse și consumă atât resurse umane, cât și financiare”, mărturisește Voicu Oprean.
Astfel, în 2021 a decis să se listeze cu ajutorul BRK la Bursa de Valori București și a lansat în companie și un program de Stock Options Plan, prin care angajații cu mai mult de un an vechime să poată primi acțiuni sau posesori ai unor opțiuni care se vor transforma în acțiuni la AROBS.
Listarea la bursă e importantă pentru că le oferă și posibilitatea de a avea acces la fonduri și să crească prin achiziții. „Prin listarea la bursă vrem să avem la dispoziție fonduri pentru a-i folosi pentru achiziții de companii sau mergers. E una dintre direcțiile noastre strategice de creștere. Credem că creștere poate fi atât organică sau prin dezvoltarea de competențe în companie prin intermediul unor achiziții”, spune Voicu Oprean.
Ce achiziții urmărește AROBS
AROBS vrea să dezvolte zona de produs de management de flote auto pe care o are deja cu mai multe firme de fleet management pe care să le achiziționeze.
„Și totodată vrem să mai aducem firme care dezvoltă produse, pe piața românească sau pe piața externă, și care doresc un partener mai puternic lângă ei care să le permită o creștere accelerată”, spune Voicu Oprean.
De obicei, preferința este ca fondatorii să rămână în firmă și brandurile să se păstreze. „Avem două componente. Cash Out pentru fondatori și o continuare a modului lor de lucru prin acțiuni AROBS sau prin procente în firmă care să fie deținute de acei antreprenori și să ducă mai departe povestea. Mereu în achiziții am păstrat brandurile și vrem doar să aducem un plus de valoare. Ne dorim creșteri stabile unde să putem ajuta”, spune Voicu Oprean.
Piața americană poate reprezenta 50% din business-ul AROBS
„Zona de servicii care continuu poate ajuta în zona de resurse care se mută dintr-un proiect sau altul, care să ajute într-o anumită zonă. Există o tipologie. Omul de pe servicii nu funcționează pe produse și invers. Omul din zona de produs e o persoană mult mai antreprenorială, trebuie să se miște mult mai rapid”, mai spune fondatorul AROBS.
Următorii pași pentru companie sunt de extindere accelerată în Statele Unite. „Pe zona de produse am constata că există opțiuni de a ne marketa și de a ne prezenta produsul de management de flotă pe anumite verticale pe care vrem să le exploatăm. Am descoperit clienți interesanți care nu sunt serviți foarte bine. Oferim produsul în România, Ungaria, Moldova și Indonezia. Și credem că putem intra pe această piață”, spune Voicu Oprean.
„Pe zona de servicii vrem să fim mai apropiați de piața din Statele Unite, pentru că de acolo ne vin cam 20-25% din afaceri. Piața americană poate fi jumătate din business-ul AROBS”, explică acesta.
Investiții în startup-uri
Voicu Oprean este implicat ca investitor atât ca angel, dar și ca membru al unor fonduri precum Cleverage, specializat pe produse medicale, dar și ca partener Early Game Ventures, unul intre fondurile cele mai active pe piață.
Ca angel, Voicu a investit de-a lungul timpului în Skillview, Eventmix, Extasy, platformă lansată de Bogdan Bota, fondatorul untold, dar și în WAM, o platformă de jocuri care a pivotat spre crypto.
Skillview e un startup care testează angajații privind limbile străine cu ajutorul inteligenței artificiale, iar în 15 minute estimează nivelul. „Funcționează ca pilot deja în mai multe țări. Este în România bine prezent și multe din call center-uri și-l doresc și sunt în faza de testare”, spune Voicu Oprean.
„Sunt implicat și într-un produs numit RFMeter, pentru contoare inteligente, în care am pus la dispoziție o tehnologie care face comunicare foarte bună cu un dispecer și transmite toate datele în Cloud. Acest produs este în fază avansată și urmează o extindere în alte țări”, explică antreprenorul clujean.
Am vrut să aflu de la un investitor cu experiență mare pe zona antreprenorială ce urmărește la startup-uri.
„În primul rând e vorba de echipă și de oamenii cu care pot colabora și pot să-i ajut cu cunoștințele mele. Discutăm de oameni”, spune Oprean.
„Mi-am dat seama că echipa și cum evoluează ea face diferența între un startup de succes și unul care poate supraviețui, dar care nu are rezultatele dorite. Modul de a privi challenge-urile e important într-un startup”, mai explică acesta.
„Eu prefer să comunic cu startup-urile oricând simt nevoia. Eu sunt câteodată doar o oglindă pentru fondatori. Ei identifică în discuția cu mine acele chestiuni critice pentru ei. Ei trebuie să accepte acea oglindă. Acea discuție complet deschisă și transparentă este cea care stă la baza unei relații bune și de succes”, a spus în interviu Voicu Oprean.
Cum arată ecosistemul de startup-uri din România
Ecosistemul românesc a evoluat în ultimii ani și din ce în ce mai multe startup-uri sunt finanțate. Dar am vrut să aflu de la Voicu despre cum vede el România antreprenorială în acest moment.
„Local există banii, există o anumită efervescență în piață. Zi de zi se anunță un startup care a primit o investiție. Cred că ceea ce lipsește e modul de a trece la următorul nivel”, consideră Voicu Oprean.
„Acele startup-uri după prima ridicare de bani trebuie să se ducă și spre a doua și a treia rundă. Prima validare o dăm noi ca angel investors și apoi fondurile. Întrebarea e cum treci la următorul nivel? Poți să te profesionalizezi ca organizație, poți produce rezultate acceptate de piață? Faptul că avem multe exemple ajută ecosistemul să crească. Pentru că te uiți la ceilalți. Deja față de acum 5 ani discutăm de un alt nivel”, mai crede acesta.
Voicu Oprean consideră că există investitorii și antreprenorii care să dezvolte produse în România, să le testeze și să le scaleze în străinătate.
„Piețele străine vin cu anumite challenge-uri, pe care mulți le descoperă mai greu și rămână să dovedească ROI pe acele piețe unde costurile sunt mai mari și unde există o piață matură și există challenge-uri pe măsură pe aceste piețe”, spune antreprenorul.
„Rămâne ca startup-urile să livreze. E cel mai important. Bani de investiție sunt. Ei trebuie puși la treabă și să valorizeze compania. Pentru investitori, de la atașamentul față de antreprenor și față de business și față de tehnologie, există nevoia de a valoriza investiția”, încheie acesta.
