În era modernă jocurile au atins o complexitate greu de descris. În spatele orelor de distracție continuă se află cel puțin tot atâtea de muncă depusă în studio, iar oamenii respunsabili cu testarea sunt extrem de ocupați. Am aflat ce presupune această industrie într-o vizită la studioul Whyttest, o companie românească de outsourcing pentru testarea de jocuri. Chiar dacă nu sună la fel de pompos ca game design-ul, de exemplu, partea de testare este una dintre cele mai importante etape în dezvoltarea unui joc.

Marius Potîrniche este omul din spatele Whyttest. După ce a lucrat 12 ani la Ubisoft România, timp în care a fost atât game tester (2001-2005), apoi liderul diviziei locale de testare (2005-2008), iar în final liderul echipei mondiale a Ubisoft axată pe același domeniu (2008-2013), a plecat la eRepublik unde a stat timp de un an și a coordonat studioul din București. Apoi a decis s-o ia pe cont propriu.

Marius Potîrniche

”Am început în 2001 ca tester la Ubisoft, pentru ca apoi să coordonez studioul de testare din București, din 2005. Apoi am făcut pasul următor și le-am coordonat pe toate din lume, din 2008. Apoi am lucrat 5 ani și la producție, am fost Managerul Departamentului de Producție. Oamenii făceau toată treaba, eu eram mai mult pe partea de coordonare. După această experiență am făcut pasul către jocul online eRepublik unde mă ocupam cu coordonarea studioului din București, partea de producție, testare, MK, customer support, payment, etc. În 2014 am fondat businessul actual, Whyttest”, începe Marius să-mi povestească.

Partea proastă cu testarea asta e că nu mai ai chef să te joci jocurile asupra cărora ai lucrat. Preferi să îți petreci timpul liber cu orice altceva

”Aveam de mult ideea cu studioul de testare. De când coordonam toate echipele de test din lume de la Ubisoft și mă ocupam și de relațiile cu studiourile pe care le foloseam pentru outsourcing. Chiar am avut un mandat în 2007 să găsesc astfel de studiouri. Aici am avut ocazia să văd care sunt lucrurile bune și care sunt lucrurile slabe care se fac în această industrie. Să învăț”, a adăugat acesta.

Testare pe orice tip de platformă

În experiența pe care a acumulat-o până acum, Potîrniche a tras toate concluziile de care avea nevoie. Cu bune, cu rele, el știe cu ce ”se mănâncă” această industrie și se pliază întocmai cum știe mai bine: ”Am învățat foarte mult și din perioada mea petrecută la eRepublik. Practic am căutat să iau tot ce e bun de peste tot. Acolo am învățat cel mai mult să mă descurc într-un mediu de startup. De testat, testăm software și jocuri pe toate platformele, Xbox 360, One, PS3, PS4 etc. Nu suntem limitați de nimic. Testăm chiar și jocurile de VR”.

Una dintre cele mai mari colaborări pe care Whyttest le-a avut până acum a fost chiar una cu Ubisoft. Marius și echipa sa au lucrat la The Division, din seria Tom Clancy's, unul dintre cele mai mari jocuri realizate de studioul francez. ”Cea mai faimoasa colaborare a noastră a fost cu Ubisoft, atunci când am ajutat la testarea jocului The Division. Partea proastă cu testarea asta e că nu prea mă joc jocurile asupra cărora am lucrat. Dar tot îmi ocup timpul liber cu alte titluri.”, spune el amuzat.

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.

Outsourcing la nevoie

Chiar dacă au echipe dedicate de testare, marile studiouri aplează anual la outsourcing pentru a-și suplini personalul necesar testării complete a unui joc. Decât să angajeze 2.000 de oameni, iar în trei sferturi din an să aibă nevoie doar de 1.000, mai degrabă angajează jumătate și se folosesc de externalizare pentru a completa echipa, la nevoie. ”Lucrăm atât cu multinaționale, cât și cu startup-uri. Și companiile mari apelează la noi, chiar dacă au și departamente proprii. Să ne gândim la ce jocuri au apărut în ultimii ani. Sunt masive. Simulează lumi întregi. Studiourile au nevoie de o bază proprie de oameni pentru testare, iar pe lângă aceștia, mai contractează câte un studio mai mic care să se ocupe de ce le scapă acestora, în anumite părți ale anului”.

”Toată lumea externalizează. Majoritatea jocurilor au lansările programate de Ziua Recunoștinței sau de Crăciun. Astfel că ai nevoie de un aport mare de oameni vara. Însă ce faci cu ei după? De-asta companiile mari apelează la externalizare, în funcție de nevoia de testeri pe care au au. Păstrezi o bază de 1.000 de oameni și externalizezi ce ai nevoie în plus”, a adăugat Marius.

Pentru angajați există atât avantaje, cât și dezavantaje în ceea ce privește lucrul într-un startup de game testing. Depinde foarte mult de ceea ce își doresc și dacă, în final, se ridică la înălțimea provocării. ”Am identificat clar care sunt avantajele și dezavantajele în a lucra într-o astfel de firmă la început de drum. În corporațiile mari poate nu ești analizat la fel de atent ca aici, însă dezavantajul este că dacă ești pierdut în mulțime este foarte greu să promovezi. Nu e ușor să fii mai bun decât 500 de colegi. Într-un startup toată lumea cunoaște cu toată lumea și știe exact unde se află. Aici suntem ca o familie, mergem împreună la bere, ne jucăm împreună”.

Cel mai greu lucru pe care l-am făcut atunci când am plecat de la Ubisoft la eRepublik a fost să-i văd pe foștii colegi care mergeau și își luau salariile liniștiți de la bancomatul din incinta sediului

L-am întrebat pe Marius ce i s-a părut cel mai greu atunci când a plecat de la Ubisoft și de la stabilitatea pe care acest tip de job i-o oferea. Mi-a spus că era greu să își vadă foștii colegi și prieteni cum mergeau liniștiți spre bancomat: ”Cel mai greu lucru pe care l-am făcut atunci când am plecat de la Ubisoft la eRepublik a fost să-i văd pe foștii colegi care mergeau și își luau salariile de la bancomatul din incinta sediului. Acolo aveam un statut de startup. Dacă ne făceam targetul totul era în regulă. Dacă nu, atunci era o problemă. A fost o senzație foarte nasoală. Și partea socială m-a afectat foarte mult. La Ubisoft erau oamenii alături de care crescusem vreme de atâția ani”.

Banii investiți au fost din economiile personale ale lui Potîrniche și din profitul pe care l-a realizat de-a lungul timpului. Whyttest funcționează de trei ani, însă creșterea anuală a fost de-a dreptul impresionantă. ”Investiția de până acum se ridică în jurul a 90.000-100.000 de euro. Ce am investit inițial, plus ce am mai băgat de-a lungul timpului. Am avut obiectivul pentru primii doi ani de a pune bazele unui ”core team”. Și am reușit. În al doilea an am fost deja pe profit, iar acum reinvestim totul. Cifra de afaceri pe 2015 a fost de 300.000 de euro, iar pe 2016 de 800.000 de euro. A fost o creștere destul de mare”.

”Partea de IT și de dezvoltare necesită foarte multe lucruri suplimentare. Sperăm să oferim pachetul complet peste trei ani. Să oferim și suport tehnic, și compliance. Nu doar testare”, a adăugat CEO-ul Whyttest.

Talentul nativ al românului l-a făcut să se dezvolte mai repede în acest domeniu decât în altele

Ca în multe alte domenii, și industria de gaming din România este considerată una centrată pe outsourcing. Creația este mai greu de găsit, însă doar pentru moment. Lucrurile arată din ce în ce mai bine, chiar dacă partea educațională este practic inexistentă. ”Partea de creație din România, din industria gaming-ului, merge în direcția bună. Mai ales în condițiile în care nu există o școală de creație. Talentul nativ al românului l-a făcut să se dezvolte mai repede în acest domeniu decât în altele. Startup-urile de gaming au luat un avans destul de mare și vor trece și partea de educație după ele. Chiar și unele facultăți au început să introducă programe de masterat de videogaming”.

”Eu zic că vom vedea și un joc românesc de renume mondial, precum Witcher, scos de startup-ul polonez CD-Projekt. eRepublik, de exemplu, are 10 milioane de utilizatori și aproape totul se petrece în România. E foarte greu să pornești la drum cu o investiție, cât e ea de mică, și să faci un joc. Ai nevoie de outsourcing și servicii pentru a întreține financiar un joc de-al tău”, a mai spus Potîrniche.

De ce nu și un joc propriu?

Cât despre un joc propriu, produs la el în studio, Marius nu ar spune nu. Însă nu e încă timpul pentru așa ceva. ”Eu prefer să fac business în funcție de oamenii pe care îi am. Dacă vom avea oameni buni la un moment dat pe partea de dezvoltare de jocuri, poate vom merge în direcția asta”.