Vlad Andriescu
Fără a avea garanția că răspunsul va fi favorabil, suntem de părere că șansele de adoptare a inițiativei, sub rezerva aprobării de către mediul politic european, sunt destul de ridicate, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
Se întrevăd premise favorabile: potrivit BCE, o porțiune experimentală a studiului, deja realizată, semnalează că nu sunt restricții majore de ordin tehnic pentru introducerea unui Euro digital, oferind astfel o lumină verde preliminară; apoi, simpla intenție de a explora această opțiune, după ce s-a realizat deja o muncă preliminară e un semnal al deschiderii față de un Euro digital, iar în cele din urmă toate băncile centrale majore examinează ipoteza lansării propriilor monede digitale.
Parlamentul European și alți decidenți vor fi ținuți la curent cu progresul studiului, și comunicarea cu publicul și instituțiile de plată va fi menținută, parte a unui proces care ne-ar putea oferi un nou mecanism de plată în câțiva ani.
Inițiativa BCE nu este, de fapt, o surpriză. Între băncile centrale majore, China este într-un stadiu avansat, oferind deja yuani digitali spre cheltuire, într-un experiment la nivel restrâns din 2019. De atunci, proiectul a fost extins către 11 orașe și provincii, ajungând la un volum de tranzacții de 34.5 mld yuani, aprox. 5.3 mld. dolari.
În SUA, banca centrală studiază posibilitatea lansării unui dolar digital. Președintele Fed Jerome Powell a susținut în fața Congresului beneficiile unei astfel de monede: nu ar mai fi nevoie de criptomonede sau de „stablecoins" (criptomonede cu preț stabilizat în raport cu monedele clasice, spre deosebire de fluctuațiile libere ale unor active ca BTC sau ETH) dacă SUA ar lansa acest proiect. Acesta ar fi unul dintre argumentele puternice în favoarea sa, a adăugat Powell.
La rândul său, BCE vorbește despre diferențele majore între criptomonede și varianta digitală a Euro, formulând întrebarea astfel: „de ce ar fi un Euro digital mai bun decât criptomonedele sau "stablecoins". Răspunsul său: ar fi bani emiși de o bancă centrală, cu un mandat de menținere a valorii acestora, fără risc și respectând intimitatea și protecția datelor personale. În cazul „stablecoins", totul depinde de credibilitatea și aplicabilitatea promisiunilor oferite de instituțiile emitente, se afirmă pe pagina BCE, în timp ce emitenții ar putea folosi date personale în scop comercial.
Competiția la nivel global din partea unui număr tot mai mare de criptomonede, deși doar câteva domină capitalizarea totală, ar putea fi un factor care să accelereze proiectele monedelor digitale emise de bănci centrale (MDBC). Putem presupune că se dorește oferirea unui răspuns la succesul de imagine și piață al monedelor virtuale, o alternativă, oprind alunecarea resurselor financiare spre zone mai puțin sau deloc reglementate? Dincolo de utilizarea ca mijloc de plată, de speculații, investiții pe termen mai lung sau de plasare a unor active „la adăpost”, criptomonedele sunt tot mai des o poartă de intrare către un univers financiar alternativ, acoperit în parte de sintagma „decentralized finance” (finanțe descentralizate). Defi, prescurtarea folosită des (poate fi amuzant sau relevant că în franceză cuvântul înseamnă sfidare, provocare) crește în amploare, volume de utilizare și număr de participanți, cu rapiditate.
Totuși, fără restricții și reglementări suplimentare, ne imaginăm că apetitul pentru monede virtuale poate rămâne înalt în general, deși foarte oscilant ocazional. Ar fi așa pentru că preferința pentru deținerea de criptomonede este motivată foarte divers, de la anonimitate, ușurința de a realiza plăți rapide oriunde pe glob până la stocare de active sau, deloc neglijabil, apetitul speculativ. Fluctuația imensă a prețurilor criptomonedelor este o sursă de interes pe care Euro sau dolarul digital nu o pot imita.
Trendul este, vizibil, unul de sporire a regulilor și limitărilor în domeniu. Utilizarea anonimă a criptomonedelor este sub asediu: după SUA, care a schițat norme pentru declararea beneficiarilor plăților de peste 10 mii de dolari, Comisia Europeană propune o măsură și mai strictă: obligația legală de a declara proprietarul oricărui portofel electronic de monede virtuale. Scopul viitoarei autorități împotriva spălării banilor (AMLA), așteptată a opera din 2023, va fi supravegherea plăților, inclusiv a celor cu criptomonede, cu obiectivul unei trasabilități totale.
Preocuparea pentru mediu reduce, de asemenea, din atractivitatea formulei actuale de menținere a rețelei bitcoin, din cauza consumului uriaș de energie electrică. Propunerile tehnice pentru Euro digital sunt încă în discuție, dar potrivit documentelor oficiale, eficiența va fi un obiectiv. Pentru zeci de mii de tranzacții pe secundă, consumul va fi neglijabil față de cel actual al bitcoin, potrivit BCE, care studiază o variantă de tip blockchain, una clasică sau una mixtă, pentru arhitectura tehnică. O variantă emisă de băncile centrale ar fi astfel mai eficientă energetic, reducând amprenta asupra mediului, și făcând mai puțin atractive plasamentele în criptomonede din perspectiva schimbărilor climatice.
Bitcoin a pierdut din valoare aproximativ jumătate, de la vârful din 14 aprilie până astăzi, ajungând temporar chiar sub pragul de 30 de mii de dolari. Din nou, Elon Musk și-a pus amprenta asupra pieței, de data aceasta ajutând, mai ales ethereum să revină în atenție.
Totuși, trendul descendent al ultimelor luni nu s-a încheiat, deocamdată. Introducerea monedelor digitale de către băncile centrale înseamnă o concurență în creștere pentru unele din funcțiile oferite de bitcoin și alte instrumente similare. Deschiderea lumii întregi pentru noi tipuri de active a inspirat băncile centrale în demersul lor, inclusiv la nivelul tehnologiei utilizate. De cealaltă parte, criptomonedele care se vor adapta noii lumi vor avea deschise drumuri mai largi. Competiția este, deseori, sursă de progres.
