Zestrea a fost concepută la Clujotronic Game Jam 2018, de către designerii Alex Pațiu și Horațiu Roman, într-un gamejam de 24 de ore pe tema “Moștenire”. După sesiunea de brainstorming, celor doi le-a venit ideea unei mecanici de joc unică, cea de negociat nunți, care mai apoi s-a transformat în Zestrea. Designerilor li s-a alăturat apoi Maria Surducan, ilustratoare, și Laura Bularca, publisher și marketing manager.
Jocul a trecut prin mai multe prototipuri într-un an de dezvoltare. Primul prototip de Zestrea era bazat pe catastrofe (Vremuri Grele) care îi sărăceau pe jucători, iar aceștia încercau să facă nunți, plătite cu zestre, ca să nu le moară de foame familiile - și în câteva ture jocul lua sfârșit.
"Un umor tragic, dar numai bun pentru un prototip făcut repede și energizat de ilaritatea specifică orei 3.a.m. Acesta a fost prototipul de 24h de la jam", explică Laura Bularca.
În următoarea variantă a jocului a fost adăugată o mecanică nouă: cărțile de Soartă. Acestea influențau pozitiv sau negativ șansa de reușită a nunților. Puteai face avere cu cărți precum - afaceri cu murături, producție de țuică, "Cu TIR-ul pă Italia" sau puteai pierde bani cu anumite cărți precum "deochiul", "prostul satului".
Mai departe, prototipul a evoluat în urma feedback-ului primit de la jucători din Cluj, dar și de la jucători din alte țări precum Danemarca, Germania, Suedia sau Islanda. " A fost gândit să fie relevant pe plan internațional, varianta pe engleză fiind la fel de bună și apreciată de jucători ca și cea originală, în limba română."
Pe lângă temă, cu ce este diferit Zestrea de alte boardgame-uri?
Zestrea este un boardgame cât se poate de românesc în care sunt ilustrate tradiții românești, dar cum se traduce acesta în engleză? Vor înțelege străinii ce se petrece în joc? Creatorii jocului cred că da, iar testele pe care le-au făcut pe un public diferit indică asta. Și campania Kickstarter confirmă acest fapt deoarece prin intermediul campaniei s-au comandat 225 de jocuri în engleză, 146 în limba română și 66 de persoane au ales pachetul cu jocul în ambele limbi.
"Publicul de străini este semnificativ și probabil a făcut diferența înspre a ne atinge pragul de finanțare. Totuși, un public surprinzător de mare de români ne-a susținut, și suntem tare bucuroși și recunoscători”, spune Laura Bularca.
Zestrea are ca mecanică principală negocierea liberă. În etapa în care se pot face nunțile, au loc discuții și jucătorii își asumă împreună riscurile nunților, fiind obligați să colaboreze chiar dacă jocul este competitiv și câștigător poate fi doar cel mai bogat boier-jucător.
"Se pot crea combinații haioase de cărți jucate, care formează povești neașteptate, cu țăranii ca personaje principale. De exemplu, în cadrul unui singur joc, un fecior (să zicem Ciumpalău) se căsătorește cu o mândră (să zicem Efdochia), și este făcut Lăutar de către boierul său. Însă unul dintre jucători desparte cuplul printr-o Bătaie la Birt unde Ciumpalău moare. Mândra rămâne singură, dar primul boier joacă cartea de “Schimbare de Sex”, ca urmare Efdochia poate să se însoare din nou cu un alt țăran, care poate trece prin cine știe ce aventuri ca să ajungă acolo"
Finanțare prin Kickstarter
Jocul prinde viață datorită unei campanii de succes pe Kickstarter. Zestrea există în câteva exemplare în unele cafenele din Cluj, dar și în Danemarca, însă abia acum poate fi extins la o scară mai largă.
Românii au cerut în finanțare de 12,550 de dolari, iar până acum au obținut 17,617 dolari de la 579 de susținători (campania mai este activă). Pentru banii obținuți tinerii români au extins obiectivele și au venit cu lucruri în plus precum: un video în care este explicat cum se joacă Zestrea, o carte cu ilustrații extra și o calitate mai bună la printare.
Investiția principală de până acum a fost în prototipurile de joc, tipărite la Cluj și asamblate manual și în călătoriile la târgurile de specialitate precum Essen Spiel Messe, Gamescom sau Nordic Game Conference.
Copiile jocului ar trebui să fie livrate începând cu martie 2020 către utilizatorii care au ales să susțină proiectul.
Laura Bularca susține că mulți români le-au transmis înainte de campanie îndoielile lor, că la români nu prea merg proiectele de crowdfunding, că va fi greu și că este posibil să nu reușească.
"Noi ne bucurăm am fost susținuți și sperăm că prin exemplul nostru și alții vor găsi curajul de a își urma pasiunea și a crea jocuri și alte proiecte, inspirate din bagajul nostru cultural și nu numai".
Ea spune că a fost aleasă această platformă pentru că este cea mai renumită și au reușit să publice proiectul acolo prin intermediul studioului Valiant Game Studio din Suedia al Laurei Bularca.
Kickstarter funcționează în 22 de țări (SUA, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Olanda, Danemarca, Irlanda, Norvegia, Suedia, Germania, Franța, Spania, Italia, Austria, Belgia, Elveția, Luxemburg, Hong Kong, Singapore, Mexico și Japonia), însă nu și în România. Așadar dacă vrei să iei finanțare prin ei va trebui ca proiectul tău să fie înscris de o persoană care este rezidentă în acea țară și să fie afiliată direct cu firmă care vrea finanțarea.
Acest proiect este unul fericit, însă multe alte proiecte nu găsesc susținerea necesară. Ce ar trebui să faci dacă vrei să iei bani de pe Kickstarter? Laura Bularca este de părere că ai nevoie de o pregătire de cel puțin trei sau șase luni, să ai descrierea proiectului într-un limbaj cât mai accesibil, să ai un video de calitate prin care să arăți proiectul, cât și echipa din spatele acestuia.
"Noi am început cu proiectul însuși. Am făcut un joc de care putem fi mândri, și ne-am asigurat că avem o bază solidă de fani, și că jocul, pe lângă faptul că este amuzant și re-jucabil (replayable), este și responsabil din punct de vedere cultural, prin multe teste de joc riguroase cu un public cât mai divers."
Mai departe, echipa așteaptă finalul campaniei de Kickstarter (21 noiembrie)."Cu cât strângem o sumă mai mare, cu atât mai bună va fi calitatea componentelor jocului și a cutiei. Apoi le vom produce, trimite fanilor și vom primi și prelucra feedback-ul lor"
Pe viitor iau în considerare crearea unui expansion, unei variante în altă limbă decât cele două sau o variantă digitală a jocului. "De idei nu ducem lipsă!"