Irina Achim
Studiul, aflat la a treia ediție, oferă o viziune amplă asupra relației românilor cu banii, cum aleg să-i pună în mișcare, dar și cum îi pun la saltea, atât în timpul activității profesionale, dar și când vine momentul pensionării. Datele din studiu și concluziile principlare le-am prezentat aici, mai jos vorbim despre rezultatele care vizează partea de economisire la pensionare, dar și despre relația românilor cu fondurile de investiții și schimbările din acest domeniu.
Investiții fericite până la adânci bătrâneți
Cercetarea a analizat și modalitățile de pregătire a situației financiare după retragerea din viața profesională, iar rezultatele arată o migrare către instrumente investiționale complexe, astfel:
- 31% preferă fondurile de investiții, cu o creștere de 8% în preferințe față de 2018
- 26% aleg investițiile sigure, așa cum sunt aurul și obligațiunile de stat, în creștere cu 7% față de 2018
- 24% optează pentru tipurile de asigurări care acoperă și pensia, în creștere cu 11% față de 2018
- 53% dintre respondenți preferă economisirea într-un cont bancar comparativ cu 56% în 2018
- 38% aleg să investească în proprietăți imobiliare, însă interesul pentru investițiile în proprietăți imobiliare a înregistrat cea mai mare scădere (-25%) față de rezultatele din 2018, când investițiile imobiliare erau preferate de 63,6% dintre respondenți
Fondurile de investiții câștigă teren și încredere
Un aspect important relevat de studiu este cel legat de predilecția pentru fonduri de investiții de către cei care au folosit deja aceste instrumente. Aceștia declară în proporție de 90% că ar investi surplusul de bani în fonduri de investiții pentru a-și asigura stabilitatea financiară și în proporție de 94% consideră că investiția în fonduri de investiții este cea mai potrivită modalitate de garantare a stabilității financiare după încheierea vieții profesionale.
Din studiu reiese faptul că ideea de investiție financiară a început să fie de interes pentru mai mulți români, cu un accent deosebit pe nevoia de informare și servicii financiare de calitate. Față de 2018, se constată un grad de cunoaștere mai mare în ceea ce privește diferențele dintre produsele de economisire și fondurile de investiții, aproape jumătate dintre respondenți considerând că fondurile de investiții răspund nevoilor de protecție financiară pe termen lung (50%) și menținerii stabilității traiului zilnic (47%). Totuși, 82% consideră nu au suficiente informații despre fondurile de investiții și 56% consideră că nu au acces facil la astfel de informații.
Dacă 38% dintre respondenți declară că nu se informează deloc despre ce presupun investițiile în fonduri de investiții, 34% dintre respondenți declară că se informează apelând la consultanții financiari, de regulă angajații băncilor cu care lucrează, pe fondul scăderii surselor de informare de tip word of mouth (prieteni, cunoștințe) menționate de 29% dintre respondenți.
Principalele motive menționate de participanții la studiu pentru care nu au plasat bani în fonduri de investiții se referă la faptul că nu au avut suficienți bani (37%), că aceste produse nu li se potrivesc (22%) sau că nu au avut suficiente informații pe această temă (18%).
De asemenea, datele din studiu arată că în alegerea unui partener de investiții, românii au cea mai mare încredere în firme de consultanță pentru investiții (67%), în brokeri (66%), în societăți de administrare a investițiilor (65%) și în bănci (65%).
Studiul a fost realizat de către compania D&D Research, cu o echipă condusă de Dan Petre, în perioada decembrie 2021 – aprilie 2022, pe un eșantion de 2.116 persoane, reprezentativ pentru mediul urban, cu vârste cupriunse între 18 și 55 de ani, marja maximă de eroare la nivel național fiind de 5,2%. Scopul studiului a fost acela de a cunoaște și înțelege evoluția percepțiilor și atitudinilor privind economisirea și investițiile, ținând cont de actualul context geopolotic, dar și de temerile privind inflația la nivel mondial.
