Conform informațiilor publicate de TechCrunch, Wish se listează la bursă în moentul când are 100 de milioane de utilizatori activi și 1,75 de miliarde de dolari venituri în 2020.

Wish a avut o creștere redusă în 2019, dar pandemia a fost avantajoasă și 2020 a fost un an de creștere. Oamenii au stat în case și au cumpărat online uneori lucruri de care nu aveau nevoie. Iar Wish e exemplul cel mai clar că uneori nu trebuie să-ți prezinți produsele vândute într-o notă serioasă, ci doar să creezi un „buzz” online în jurul celor mai absurde sau provocatoare obiecte vândute. Știi despre ce vorbesc...

Anul acesta Wish a avut venituri cu 32% mai mari decât în 2019. Deși a avut o creștere accelerată, Wish are și pierderi, cumva normale. Cash flow-ul a fost îmbunătățit, utilizatorii sunt mai mulți, iar cumpărătorii s-au înmulțit.

Ce e Wish și cum am ajuns la Absurd as a Service?

Investitorii în startup-uri aleg de multe ori companii care par cu totul absurde. În lumea în care comerțul online global e dominat de Amazon, eBay sau Alibaba, Wish s-a născut în 2010 în San Francisco.

Compania a fost fondată de Piotr Szulczewski, un fost angajat Google, iar în 2018 a ajuns cea mai downloadată aplicație de shopping din lume, un bazar ciudat al lumii în care trăim, în care puteai să iei la prețuri mici cele mai ciudate produse. Wish nu se bazează pe ideea de căutare, ci personalizează site-ul în funcție de preferințele tale. Conform ultimei investiții primite, în august 2019, Wish valora 11,9 miliarde de dolari.

Dar de ce e Absurd as a Service, cum am numit ce face Wish? E un marketplace, dar personalizarea duce la lucruri ciudate. Ai văzut probabil pe Facebook reclamele Wish. Sunt ciudate și la produse de care nu știai că ai nevoie. Și aproape că ești curios să cumperi ceva ce nu ai avea nevoie doar ca să vezi ce Dumnezeu se ascunde acolo. E un bazar online în toată puterea cuvântului, acolo unde cumperi nimicuri doar pentru că ești curios. Totul e absurd și, mai frumos, se bazează pe șocul psihologic.

Într-un articol publicat pe Medium citeam următoarea frază. „Dacă reclamele targetate Wish sunt o fereastră în sufletul nostru, atunci el este un coșmar”.

Modelul de business Wish nu e inovator în sine. E un marketplace de produse chinezești care sunt împachetate într-o estetică dubioasă și apoi vândute online în toată lumea.

Wish a investit enorm în campanii de Facebook și s-a folosit de faptul că rețeaua socială e foarte permisivă cu orice sursă de venit. Așa că dacă ai văzut imagini absolut ciudate pe Facebook, rețeaua socială a decis că acelea sunt foarte ok să fie publicate.

Wish a atras investitorii prin modelul său absurd. În loc să crească natural, cu produse de calitate, Wish a invadat internetul cu reclame și produse ciudate. A atins punctul nostru sensibil și curios. A vrut să ne întrebăm ce e acel produs și pentru 4 dolari, de ce să nu-l cumpărăm. Și ceea ce părea o glumă a devenit un business. Conform datelor financiare, Wish e al treilea marketplace online din Statele Unite ca dimensiune, după Amazon și Alibaba.

Wish vinde enorm de multe produse. Veniturile sale din marketplace sunt făcute din comisionul de 15% din fiecare vânzare. Dacă Amazon s-a concentrat pe infrastructură și livrare, Wish s-a concentrat doar pe prezentare, pentru că livrarea se face direct de către vânzătorii din China.

În 2015 Wish cheltuia 100 de milioane de dolari pe an în Facebook Ads. Nu sunt date mai recente, dar putem presupune că au cheltuit și mai mult de atunci.

Așa că în lumea în care investitorii vorbesc despre calitate, infrastructură și livrare rapidă, Wish s-a concentrat pe Absurd as a Service, un model de business puțin explorat în momentul de față.

Parcursul Wish este generat așadar de mai multe aspecte:

  • Prețuri mici și un catalog extrem de extins
  • Un marketing absurd și agresiv
  • Permisivitatea Facebook de a nu interveni în reclamele acestora pentru că 100 de milioane de dolari pe an sunt 100 de milioane de dolari pe an
  • Curiozitatea emoțională a oamenilor.
  • Nevoia noastră de a cumpăra produse de care nu aveam nevoie.

Am zis de Absurd as a Service, iată doar câteva reclame ciudate de la Wish cu care vă las pentru a vă gândi și a extrage câteva învășături din evoluția Wish, de la un startup mic în San Francisco, într-o zonă foarte aglomerată, la o companie listată la bursă în Statele Unite.

Exemplul al doilea

Mai vreți sau le știți?