Florin Cașotă
Oana CoșmanAgroGo este o unealtă pusă la dispoziție de un startup românesc cu scopul de a-i ajuta pe fermieri să-și vândă recolta la cele mai bune și corecte prețuri din piață. Foarte pe scurt, este o bursă reinventată de mărfuri, unde sunt puși în legătură vânzătorii și cumpărătorii de cereale și oleaginoase, în același timp având rolul de informare a fermierilor asupra pieței în care activează și a elementelor care pot influența prețul de vânzare al cerealelor în acel an.
Informațiile care educă piața
”Din păcate, nu avem o cultură a burselor în România unde fermierii să fie obișnuiți să se angajeze cu anumite riscuri, să pună bani garanție. Nu avem această cultură și destul de mulți fermieri, mai ales cei mijlocii nu au know-how-ul legat de lumea agro-financiară, cum să interpreteze un preț, de exemplu. Pe blogul nostru încercăm foarte mult să explicăm concepte bursiere, ce înseamnă tipul respectiv de contract, ce influență poate avea o bursă pentru un anumit tip de produs, să încercăm să aducem know-how-ul în zona fermierilor. Noi am încercat să aducem concepte de la bursă, să le adaptăm, să le facem mai simple și încet încet să mergem în direcția aceea cu marketplace-ul și produsul nostru”, afirmă Vasile Topac, unul dintre cei trei fondatori ai AgroGo.
Așa cum ne povestesc fondatorii AgroGo, și-au asumat, pe lângă utilitatea practică a platformei, și rolul de educatori ai fermierilor de la noi, pentru început, iar din acest an și de peste hotare.
”Noi facem un marketplace online pentru comercializarea cerealelor în România, în special, dar și în alte țări din jur. Pe lângă aceasta avem și o componentă importantă de informații pe care le aducem fermierilor pentru a-i ajuta să tranzacționeze mai bine”, ne precizează Vasile.
Bursa de cereale digitalizată
AgroGo este o platformă din România pe care se pot tranzacționa cereale la disponibil sau la termen, fiind o alternativă a burselor de mărfuri, în același timp sprijinind fermierii români prin încurajarea concurenței cumpărătorilor în piață.
AgroGo oferă informațiile necesare pentru luarea deciziilor în vânzarea și cumpărarea de cereale (prețuri la zi, analize, grafice, știri), și permite tranzacționarea într-un mod organizat a produselor agricole.
Prețurile cerealelor sunt obținute de la principalele burse internaționale (MATIF - Paris, CME – Chicago, LIFFE Londra) și sunt completate de datele obținute de la Ministerul Agriculturii, portul Constanța, precum și de la traderii parteneri, platforma AgroGo prezentând cele mai multe surse de prețuri din țară actualizate periodic.
AgroGo s-a născut dintr-un alt proiect început de cei trei tineri IT-ști din Arad (Robert Bălan, Vasile Topac și Toth Arpad).
”Era un proiect pentru presa scrisă, care ne-a dus în câteva publicații financiare, și de acolo am primit niște sfaturi după ce au aflat background-ul nostru, unul dintre ceilalți doi fondatori având o experiență de peste 10 ani în dezvoltarea de software pentru bursele de mărfuri din lume, și am fost îndemnați să aplicăm acest lucru și în România pentru că lucrurile sunt destul la început în ceea ce privește tranzacțiile de cereale”, povestește Vasile despre începuturile AgroGo – publicam și noi un prim material despre platformă în luna martie 2017, ea fiind lansată în toamna lui 2016.
Proiect făcut pentru nevoile fermierilor
Au început să studieze piața și să vadă cum își pot croi loc și, mai ales, și-au propus să nu mai repete din greșelile primului proiect în care au fost implicați.
Așa că au dezvoltat o versiune cât mai simplă a produsului și au cerut feedback în piață și abia după acel moment s-au apucat de lucru la prima versiune pe baza informațiilor primite de la potențialii utilizatori.
”Am făcut un prototip, nici măcar atât, am făcut un mockup, un PDF în care am pus ce voiam să facem acolo și am încropit o listă de fermieri de pe internet, pentru că nu aveam prea multe relații în domeniu. Am trimis PDF-ul cu pricina, am primit feedback, care a fost mai mult decât ok, am spune noi. Cred că cea mai importantă întrebare pe care am primit-o de la fermieri a fost ”unde pot să plătesc”, ”cum pot să plătesc”. Acela a fost un semnal că trebuie să ne apucăm de treabă”, spune Vasile.
O perspectivă proaspătă
Cofondatorul AgroGo ține să menționeze faptul că fiind străini de domeniul agriculturii au fost nevoiți să acumuleze foarte mult informații pentru a putea crea AgroGo. Însă vede în faptul că au venit din afară pentru a construi acest tool pentru fermieri ca un avantaj.
”A fost o muncă destul de mare care să învățăm accelerat acest domeniu cu tot ce implică tranzacțiile de cereale în piața fizică, am întâlnit sute de fermieri, am mers pe la târguri, am întâlnit procesatori și traderi, am învățat foarte multe și am reușit să punem în produs tot feedback-ul obținut. Cred că poate fi și un avantaj că ești mai nou în domeniu pentru că poți să ai o perspectivă mai fresh asupra lucrurilor și poți să vii cu o schimbare. Dacă ești prins de mai multă vreme în cutumele domeniului, deja parcă te-ai aliniat cu modul în care se întâmplă lucrurile”, menționează Vasile.
Problemele identificate
Cofondatorul AgroGo ne vorbește și despre principalele provocări pe care le-au identificat pe segmentul de vânzare al producției de cereale.
”Principala problemă a fost modul în care se fac tranzacții de cereale în piața fizică, de aici a pornit. Aici lucrurile sunt încă rudimentare. Se bazează foarte mult pe telefon, fermierul sună traderul, sau traderul sună fermierul cu o ofertă”, spune Vasile Topac și precizează faptul că acest procedeu nu este specific doar țării noastre, ci chiar și în țări unde te-ai aștepta ca lucrurile să fie mult mai avansate în ceea ce privește bursele de mărfuri.
”Am fost la o întâlnire cu cineva de la Bursa de la Chicago și ne povestea că și la ei în Statele Unite piața fizică este destul de tradițională și nu este digitalizată destul de mult”, afirmă el.
Așa că, în momentul în care au început să construiască AgroGo și-au propus, mai întâi, să crească expunerea fermierilor în piață, să le deschidă calea către cât mai multe oferte. Astfel, au creat un marketplace în care ei își pot pune ofertele de vânzare, procesatorii sau traderii pun oferte de cumpărare, se pot descoperi între ei și pot comunica direct.
”Noi avem și un algoritm de matching prin care-i punem în legătură: dacă ești fermier și vinzi, imediat după plasarea ofertei noi îți recomandăm o listă cu cele mai bune oferte de cumpărare care se potrivesc cu oferta ta, bazat pe prețuri, pe distanța și prețul estimat al transportului. Astfel îi ajutăm să aibă șanse cât mai mari să facă o tranzacție bună, la un preț cât mai bun pentru marfa lor. Asta a fost prima problemă, partea de tranzacționare care merge greoi, are limitări, nu este structurată, nici transparentă”, declară Vasile Topac.
Așa au ajuns la cea de-a doua provocare pe care o au fermierii, ea fiind legată de partea de informare. Concret, în piață există o problemă în a ști care este prețul corect la care se tranzacționează cerealele.
”De multe ori ei nu sunt liniștiți că au vândut sau vor să vândă și, iarăși, informația vine prin telefon, își sună cunoscuți din același domeniu de activitate pentru a afla cu cât au vândut ei, sau află informații din alte surse care nu sunt credibile”, precizează Vasile.
Cofondatorii AgroGo au fost convinși încă de la început de faptul că tranzacționarea eficientă e imposibilă fără o informare temeinică asupra pieței, astfel platforma oferă o serie de informații utile, precum prețurile actuale ale cerealelor, modele de analiză a prețurilor, rapoarte și statistici relevante, toate gândite pentru a fi ușor de înțeles.
Informații pentru decizii mai bune
”Ne-am axat foarte mult pe culegerea de date, să facem rost de prețuri de pe piața din România, de la bursele relevante din lume de cereale, pentru că ele influențează prețul, să le punem pe toate în context astfel încât să-ți dai seama că prețul este unul corect sau nu. Pe lângă aceasta avem modul de analiză, de rapoarte, și până la urmă am concluzionat că partea aceasta de informare este principala noastră componentă. Avem utilizatori care s-au abonat doar pentru aceasta și pare a fi principala lor problemă”, mai spune Vasile, adăugând faptul că în prezent sunt între 300 și 400 de utilizatori plătitori de abonament pe platformă și peste 10.000 de utilizatori care folosesc informațiile gratuite pe care AgroGo le pune la dispoziție.
”Fiind de formație tehnică, și am terminat și un pic de cercetare, când vezi o problemă nu mai stai liniștit până nu te apuci și faci ceva ca să încerci să îmbunătățești modul în care merg lucrurile”, adaugă Vasile, fiind convins de faptul că tehnologia este cea care poate aduce informația mult mai aproape de fermieri, dar și mult mai rapid, fie că vorbim despre prețuri, vreme, studiul culturilor prin fotografii satelitare sau alte aplicații digitale.
”Partea aceasta de informare îi ajută foarte mult să ia decizii mult mai bine”, mai spune el.
În plus, tehnologia are și avantajul de a ajuta la partea de conectare, ceea ce fac și ei prin AgroGo. ”Este mult mai simplu să se conecteze între ei fie că tranzacționează sau lucrează împreună sau formează un grup împreună și astfel își pot negocia mai bine prețurile”, afirmă Vasile.
Și nu în ultimul rând, un alt avantaj pe care-l identifică Vasile vizavi de utilitatea tehnologiei în sectorul agricol este cel al automatizării. ” Vedem robotizare tot mai mult în acest domeniu și o vedem aplicată și în zona domestică, avem roboți care ne tund iarba, care fac curățenie prin casă. Sunt convins că în următorii ani vom vedea în agricultură tot mai mulți roboți care merg pe câmp și fac munci fiind conectați la telefoanele fermierilor și fiind conduși de acolo. Cred că și fermierilor le va rămâne mai mult timp pentru a se concentra pe ceea ce este important, pentru a lua decizii bune, și va ajuta și problema forței de muncă în agricultură”, declară cofondatorul AgroGo.
Pentru că a amintit despre forța de muncă în domeniul agricol, Vasile precizează faptul că se vede tot mai mult o întinerire a fermierilor, dând exemple chiar din interacțiunile lor cu utilizatorii de pe platformă. Iar adoptarea tehnologiei în agricultură este, din nou, elementul care atrage tot mai mulți tineri.
Tehnologia în agricultură, apanajul tinerilor
”Noi am avut de foarte multe ori această experiență cu utilizatorii noștri. Vorbeam cu ei la telefon pentru diferite probleme și ne spuneau ”stați așa să vorbesc cu nepotul sau cu fiul pentru că el mi-a făcut contul, el mă ajută”. Deja se întâmplă acest proces. Știm că în agricultură populația din România este deja îmbătrânită, dar și în alte țări, și faptul că se aduce tot mai multă tehnologie în agricultură îi face pe cei de vârsta a treia să-și aducă aproape nepoții sau copii. Un prim lucru bun pe care-l face tehnologia este că-i implică pe cei mai tineri în acest proces. Cred că mulți dintre ei vor prinde gustul și vor prelua activitatea mai târziu”, adaugă Vasile.
Cum va arăta agricultura românească în următorul deceniu? Din punctul de vedere al lui Vasile Topac, unul dintre cei trei fondatori ai platformei AgroGo, avem un atu în faptul că este un domeniu care performează la noi. Alăturând know-how-ul din IT, perspectivele de viitor sunt și mai bune, în viziunea sa.
”Este un context bun de a da naștere la cât mai multe startup-uri agritech, agrifood, care pot să susțină și să ajute agricultura și care pot să iasă și la nivel global și să aducă un aport folosind experiența de aici”.
În ceea ce privește planurile fondatorilor pentru dezvoltarea AgroGo, vorbim despre extinderea platformei și pe alte piețe, mai ales că au deja utilizatori din țări precum Serbia, Ungaria, Germania, Italia sau Republica Moldova, chiar dacă încă marea parte a clienților sunt încă din țara noastră.
Așa că, una dintre direcțiile pe care le urmăresc acum este de a avea câte un country manager pentru fiecare țară în care vor mai extinde platforma.
”Ne pot ajuta și cu surse de preț din țara respectivă. Ar fi interesant să avem prețuri din piața locală pentru a valida informația. E greu să o obții dacă nu ai un om acolo. Plus că de multe ori informația pe care o oferim ține mult de contextul local”.
Pentru a face următorul pas în dezvoltarea platformei, fondatorii vizează și atragerea unei investiții, estimată la circa 300.000 de euro. Până acum au investit 70.000 de euro din fonduri proprii.
