În ultimii ani, orașul a atras 200 de milioane de euro din fonduri europene. Mulțumim, Marea Britanie! Mulțumim, Franța! Mulțumim, Germania! Orașul e la luptă cu Oradea pentru atragerea de finanțări nerambursabile. Și, spre deosebire de alte locuri, aici chiar se vede. Cetatea din Alba Iulia a fost refăcută în totalitate și arată modern, în oraș vezi turiști japonezi și, deși nu e un loc în care să petreci mai mult de două zile ca turist, e atrăgător. Se prea poate să aibă și păcate autoritățile locale, dar au știut să profite de pe urma unor bani pe care nu trebuiau să îi dea înapoi. Iar în ultimul an, unul dintre punctele de focus a fost transformarea orașului în Smart City, pe baza unei colaborări cu Orange România.

Cu scopul ăsta am ajuns și eu aici, să văd ce s-a implementat într-un an. Lucruri mai sunt de făcut, într-un an a fost făcut doar un proiect pilot, dar sunt planuri pentru atragerea de 100 de milioane de euro din fonduri europene. Conform lui Nicolae Moldovan, City Manager al orașului, din această sumă, aproximativ 25-30% va avea și o componentă integrată de Smart City.

De ce e Alba Iulia smart?

Orange și primăria din Alba Iulia colaborează de un an pentru implementarea unor soluții de smart city în cadrul orașului. Sunt primele teste, dar rezultatele deja se arată.

Primul lucru pe care-l poți observa e că 15 din cele 80 de autobuze care circulă în Alba Iulia au internet WiFi gratuit. Acest lucru e un avantaj și pentru cei din Alba Iulia, dar și pentru primărie, care a decis să folosească în mod inteligent această facilitate.

De exemplu, în ziua când am ajuns, era un sondaj despre colectarea selectivă a deșeurilor. Tot acest feedback este centralizat într-un Dashboard aflat la autoritățile locale.

Te autentifici automat, dar înainte de intrarea pe internet, ești dus pe un portal unde, de obicei, se realizează sondaje. Astfel, primăria poate comunica și afla părerea unui eșantion important de oameni cu ajutorul tehnologiei. Asta înlocuiește sondajele de opinie tradiționale și creează un feedback direct de la albaiulieni. De exemplu, în ziua când am ajuns, era un sondaj despre colectarea selectivă a deșeurilor. Tot acest feedback este centralizat într-un Dashboard aflat la autoritățile locale.

În plus, autobuzele au montate și produsul unui startup românesc despre care am scris. Se numește uRad Monitor și are un hardware care monitorizează calitatea aerului. Acesta e în partea superioară a autobuzului și trimite date despre diferite substanțe, în diverse zone ale orașului, mai ales că e pe câteva linii care ajung și în comunele din jur, o dezvoltare interesantă.

Și centrul orașului, dar și alte zone sunt dotate cu WiFi gratuit la care te poți conecta. Ori Orange WiFi, ori eAlba Iulia, care este și numele aplicației orașului, prin care Alba Iulia dorește să devină o destinație turistică mai plăcută pentru oameni. Dacă instalezi aplicația, primești notificări în timp real legat de obiectivele turistice, activități care au loc în acele zile și oferte ale restaurantelor și magazinelor din jur. Totul se realizează cu ajutorul a 228 de beaconi, care comunică prin Bluetooth cu telefoanele mobile. Aceștia au fost montați de către Orange, dar mai există dorința autorităților de a achiziționa alți 500 pentru a fi montați în diverse locuri din oraș.

Nu pot să nu compar cu Bucureștiul. Și știu că sunt nedrept și profund subiectiv, dar cum acest text e la limita dintre informație, reportaj și notă personală, îmi permit și sper că voi fi înțeles. Mereu compar cu Bucureștiul. Am comparat atunci când, la conferința de presă, au fost invitați viceprimarii să vorbească, dar au decis să tacă, pentru că “S-a spus tot ce era important”. Am comparat când am auzit de deschiderea autorităților față de tehnologie și accesarea de fonduri europene. Am comparat atunci când am văzut că turiștii străini se pot descurca în orașul acesta cu ajutorul unei aplicații, fără să caute disperați locuri sau oameni care să-i ajute.

Nu pot să nu compar cu Bucureștiul. Și știu că sunt nedrept și profund subiectiv, dar cum acest text e la limita dintre informație, reportaj și notă personală, îmi permit și sper că voi fi înțeles.

Învățământ semidigitalizat și iluminare inteligentă

Pe lângă cele spuse mai sus, au mai fost implementate și câteva teste ale unor alte sisteme. De exemplu, la liceul “Horia, Cloșca și Crișan” s-a implementat soluția de catalog digital de la Soft School, iar acesta urmează să apară și la un liceu economic din localitate. Deși soluția mai este întâlnită și în alte școli din România, aici nu au fost dați bani, ci pur și simplu liceul a decis să fie un câmp de testare, plătit de primărie și de investiția de la Orange.

În plus, câteva străzi din Alba Iulia sunt iluminate inteligent. Becurile se pot stinge și aprinde din platformă, se adaptează în funcție de anotimp și luminozitate, iar erorile sunt identificate cu rapiditate. Proiectul e în fază inițială, dar urmează a fi extins. Cu ajutorul lui se pot economisi timp, energie și bani.

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.

Alt startup despre care am scris aici, pe start-up.ro, e în parteneriat cu Alba Iulia și cu Orange. E vorba de Civic Alert, soluția prin care dacă, vezi o problemă în oraș, fie ea o groapă sau un semafor care merge greșit, poți să faci o poză și să trimiți. Dacă la București lucrurile stau complicat, în sensul că cei care au realizat aplicația văd cererile din platformă, iar apoi le transformă în unele scrise, sub tutela unui ONG, la Alba Iulia autoritățile au fost mai smart și au renunțat la obsesia procedurii. Sesizările cetățenilor ajung direct la primărie, ele pot fi văzute și pe o hartă interactivă pe site-ul instituției, iar acestea sunt rezolvate de către responsabili, după ce sunt ghidați din dispeceratul online al Primăriei. Așadar, iată o modalitate de colaborare cu startup-urile.

Public-privat-startup

Când am fost în Israel, cel mai des întâlnite teme de dialog erau “m-am cunoscut în armată” și “parteneriat public-privat”. Pentru că, în orice țară normală, statul recunoaște că nu are capacitatea și competența de a duce la capăt anumite lucruri, așa că e mai ieftin și util să se alieze cu entitățile private. În Alba Iulia acest lucru s-a întâmplat.

Autoritățile au găsit un partener, iar aceasta a găsit la rândul său alte startup-uri. Pentru că Orange poate fi un operator mare, dar nu știe tot și preferă să colaboreze cu startup-uri pentru anumite proiecte. De exemplu, la Alba Iulia, a colaborat cu uRAD Monitor, Full Screen Digital, Zoniz, Box2M, Soft School, Flashnet sau Civic Alert. Sunt câteva dintre startup-urile care fie primesc bani, fie găsesc un teren propice pentru testarea soluțiilor lor tehnice și de vânzare.

Astfel, cu ajutorul companiilor mai mari (multinaționalele nu trebuie neapărat să sugă sângele poporului, așa cum zic unii), startup-urile pot avea acces la clienți și la o zonă de testare. Cu ajutorul unor asemenea clienți, ei pot să-și facă un portofoliu pe care să-l prezinte investitorilor și viitorilor clienți. Nu e singura soluție. La Cluj parcările sunt inteligente, iar cetățenii pot trimite rapoarte primăriei cu ajutorul unei aplicații asemănătoare Civic Alert. Până și în mult-hulitul Voluntari există o aplicație numită Vol Alert, care face cam același lucru.

Un drum lung

Mai e un drum lung până la un oraș cu adevărat inteligent. E vorba de implementarea de tehnologie, revoluționarea transportului public și al celui personal, eficiență energetică a clădirilor și iluminatului stradal, consum de apă monitorizat cu ajutorul tehnologiei, dialog cu cetățenii și un oraș care ia decizii singur.

De exemplu, Barcelona a fost numit cel mai inteligent oraș din lume, având note foarte mari la monitorizarea consumului de energie electrică și de apă, un sistem de iluminat stradal inteligent, dialog cu oamenii din oraș, dar și folosirea de soluții open data. Ca să vă dați seama ce înseamnă un oraș smart, cu toate elementele sale, am pus un infografic mai jos, preluat de pe Visual Capitalist. E vorba de clădiri verzi, controlarea poluării, smart grid, update-uri în timp real și altele.

De altfel, am vorbit cu Nicolae Moldovan, city manager al orașului Alba Iulia, dacă soluția lor poate fi aplicată și la un oraș mai mare, pentru că în Alba Iulia sunt doar 70.000 de locuitori. Cu toate acestea, soluțiile pot fi implementate ușor și în alte urbi, măcar prin monitorizarea inteligentă a traficului, conectarea semafoarelor, autobuze care să circule prin tot orașul și să fie previzibile, în sensul de a ști când ajung în stație.

Să nu ne îmbătăm cu apă caldă. Alba Iulia e doar un test, iar Orange a montat câteva soluții tehnice. Ele trebuie extinse spre tot orașul, să părăsească centrul și să ajungă în cartiere. Momentan, orașul inteligent e un vis, dar unul care poate fi realitate mai devreme decât autostrada care dă să intre în Alba Iulia, dar momentan e doar formată din piloni de pod uitați în câmp, pe care-i freacă din când în când câte un muncitor.