Pentru că și în România avem pretenția de a fi o națiune de startup-uri și vorbim despre proiectul România Start-Up Nation, am fost curios să aflu mai multe despre cum face Israelul acest lucru, adică să finanțeze startup-uri. Instituția de Chief Scientist Officer a fost creată pentru a ajuta legăturile dintre industrie și mediul public, prin finanțări pentru startup-uri oferite de stat. Un lucru pe care-l remarci din primele momente e că majoritatea investițiilor făcute de stat, pentru care nu ia acțiuni în companii, sunt făcute în zonele riscante și de cercetare.

Avi Hasson spune drept: modelul Israelului nu e unul care poate fi copiat la indigo, pentru că e compus din niște elemente foarte specifice. Așa cum am aflat și data trecută când am fost aici, israelienii știu despre ei că sunt o națiune de imigranți care au fost nevoiți să renască și să găsească ceva de făcut, pentru că nu aveau resurse naturale. De asemenea, armata joacă un rol important, la fel ca și universitățile. Cum spuneam într-un text anterior, modelul de startup israelian ori pleacă din armată, ori din cadrul universităților. “Nu am avut alt business plan pentru țară. Iar agenda promovării startup-urilor și tehnologiei nu a fost obiectul luptelor politice, a fost consens mereu în această privință”, spune Avi, CSO de șase ani, anterior investitor și antreprenor.

Nu am avut alt business plan pentru țară. Iar agenda promovării startup-urilor și tehnologiei nu a fost obiectul luptelor politice, a fost consens mereu în această privință

De asemenea, Avi a spus un lucru bun: nu are pretenția că poate face lucrurile mai bine decât mediul privat. Știe că procesul e birocratic, deși nu la fel de complicat ca în Uniunea Europeană. Are o vorbă: “Atunci când zic că ceva merge foarte bine, completați voi în paranteză: comparativ cu alte proiecte guvernamentale”. E un tehnocrat, cum s-ar spune.

Cum funcționează finanțările publice în Israel

Cifrele spun că 50% din exporturile Israelului sunt din industria high tech. Cu toate acestea, Israelul are o economie duală. Deși jumătate din exporturi sunt din zona software high tech, IT-ul israelian angajează doar 9% din forța de muncă totală din Israel.

Pentru a continua trendul exporturilor, biroul cercetătorului-șef oferă finanțări pentru cercetări și startup-uri. “Acoperim orice etapă a dezvoltării, în afară de cercetarea preliminară, care este acoperită de Ministerul Educației”, a explicat Avi Hasson.

De asemenea, totul se bazează în finanțări pe ideea de parteneriat public-privat, deoarece statul nu vrea să conducă sectorul high tech din Israel, ci doar să-l promoveze și să ofere un parteneriat. În plus, spre deosebire de alte guverne, CSO-ul nu impune anumite domenii strategice. “Chiar nu-mi pasă din ce domenii vii”, spune Hasson. De altfel, el spune că principala lecție e că guvernul trebuie să știe că nu se pricepe mai bine decât investitorii privați să construiască firme.

Nu vreau ca tu să-ți vinzi compania doar pentru că nu ai putut să o dezvolți destul în Israel. Aș vrea să fie o decizie de business. În al doilea rând, după ce o vinzi, spune-le investitorilor că cea mai bună strategie e să crească firma în continuare aici

Biroul cercetătorului-șef, adică Autoritatea Israeliană pentru Inovație, așa cum este ea numită acum, are numeroase programe pentru antreprenori. Atât de multe, încât mai bine intrați pe site-ul lor, aici. Le menționez nu pentru a lăuda Israelul, ci pentru a observa diferite modele de implicare a statului în ajutarea startup-urilor, atât early stage, cât și cele de cercetare. De exemplu, la fel ca în România, israelienii au o legislație foarte permisivă pentru cei care fac investiții de tip angel, care au la fel de multe beneficii ca activitățile caritabile.

Trei programe utile

Vreau să mă concentrez, pe scurt, pe trei programe ale autorității de inovație. Incubatoarele sunt o modalitate bună de creare de noi business-uri și de creștere ale acestora în faza inițială. E important, mai ales, în contextul nostru local, cu România Start-Up Nation. Statul israelian nu crede că știe foarte bine ce startup-uri merită sau nu să primească bani în faza inițială, atunci când sunt o idee și, poate, o schiță de proiect. Așa că se bazează pe o rețea de incubatoare private.

Există 18 astfel de incubatoare în toată țara, asociate unor fonduri de investiții, firme private sau universități, unde antreprenorii pot aplica și intră într-un program de mentorat și business development. Odată intrate aici, statul poate interveni. Cum? 85% din fondurile investite aici vin de la stat. “Nu luăm equity în niciun program”, spune Avi Hasson. 85% pare mult, dar după ce au făcut un studiu pe firmele finanțate de-a lungul anilor, s-a demonstrat că în decursul vieții unui startup, 85% din investiții vin din mediul privat, doar 15% de la stat. De ce? Pentru că investițiile inițiale sunt mici, iar pe măsură ce acestea se dezvoltă, vin venture capitalists și companii de investiții care să aducă mai mulți bani pe masă.

De asemenea, de anul acesta Israelul a introdus un program de vize pentru antreprenori, numit Innovation Visas. E o idee nouă din partea Israelului, să atragă talente și antreprenori din afară pentru a-și deschide firme aici. Proiectul e în fază pilot și vor fi câteva sute de antreprenori care vor primi acest tip de viză, care le va permite să deschidă o afacere în Israel, să își facă o firmă care să fie tratată ca una israeliană. Dar ce înseamnă o firmă israeliană pentru omul care poate oferi finanțări? “Eu nu pot defini asta. Din punctul meu de vedere, nu-mi pasă. Mă concentrez pe impactul economic asupra statului. Rolul meu e să fac două lucruri pentru tine, ca antreprenor. Nu vreau ca tu să-ți vinzi compania doar pentru că nu ai putut să o dezvolți destul în Israel. Aș vrea să fie o decizie de business. În al doilea rând, după ce o vinzi, spune-le investitorilor că cea mai bună strategie e să crească firma în continuare aici”, spune Avi Hasson. Israelienilor nu le pasă atât de mult dacă firma e înregistrată în Statele Unite sau Olanda, ci mai degrabă dacă proprietatea intelectuală este în țară. În plus, spune CSO-ul Israelului, localnicii nu au avut niciodată un complex privind venirea străinilor. Ei nu au strigat că nu-și vând țara. 90% din investiții sunt din partea investitorilor străini.

Banii contribuabililor ar trebui să meargă către riscul asociat inovației, în cele mai riscante părți ale cercetării. Când un proiect e riscant, chiar îi crește șansele să fie finanțat de noi

La nivel mai mare, se oferă fonduri și pentru cercetare. Abordarea m-a intrigat aici, pentru că suntem obișnuiți cu o strategie foarte sigură a statului în privința finanțărilor. Birocrația nu vrea să riște nimic, de obicei, în multe state, inclusiv al nostru. Bugetul total al Agenției pentru Inovație din Israel e de 500 de milioane de dolari pe an. Nu e uriaș, dar nu e nici mic.

“Banii contribuabililor ar trebui să meargă către riscul asociat inovației, în cele mai riscante părți ale cercetării. Când un proiect e riscant, chiar îi crește șansele să fie finanțat de noi”, povestește Avi Hasson. El e de părere că succesul nu trebuie să fie un obiectiv. “Dacă există prea mult succes nu e un lucru bun”. E filosofia locală - eșecul e foarte bun, iar ăsta nu e doar un slogan, e o mentalitate. Toți fondatorii de startup-uri pe care i-am văzut în cele patru zile din Israel au avut cel puțin un startup care a dat greș într-un mod jalnic. Dar în orice program lansează, statul israelian cere fonduri inclusiv private. Niciodată proiectele nu sunt finanțate doar de către stat, nu există investiție unilaterală, ci în oglindă cu un investitor.

Ce am învățat?

  1. Statul nu e o vacă de muls pentru fonduri, ci un partener pentru antreprenori, cât și pentru investitorii privați.
  2. Statul preferă să nu dea bani direct startup-urilor în fază inițială, ci se folosește de incubatoare private care știu să facă selecția mai bună.
  3. Se pun bani în cercetare, dar tot în parteneriate public-private.
  4. Investitorii străini nu sunt un dușman, ci trebuie atrași în țară. “Nu ne vindem țara” e cel mai prost slogan inventat vreodată la noi. Israelienii știu să atragă investitorii străini și nu au un complex față de multinaționale.
  5. Atât timp cât se creează valoare economică în țară, nu prea îți pasă de domenii strategice sau de acte birocratice. Valoarea trebuie să rămână locală.
Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.