În căutarea comunităților de startup-uri: perspectiva specialiștilor din ecosistem

• Am pornit de la o întrebare din newsletter: au startup-urile comunități sau doar clienți?
• Ne-am uitat la tendințe și la cum arată comunitatea startup-urilor în plan global în articolul de aici. 
• Acum, cu ajutorul a patru specialiști din ecosistem, dăm o definiție comunității startup-urilor și dezbatem dacă un startup are sau nu comunitate și cum arată aceasta.
  
   

  ---

Mai jos oferim perspectiva Dianei Matache - Community Builder, Startarium & Impact Hub Bucharest; Monica Zara - Head of Conference How to Web; Corina Gheonea – Director, Global UiPath Community și Gheorghe Sârbu - National Community Manager Innovation Labs Cu ajutorul lor punem comunitatea startup-urilor într-o perspectivă cât mai clară. 

Ca orice om în căutarea unor răspunsuri, ca să înțelegem cât mai bine un lucru, trebuie să-l definim. Așa că i-am rugat pe specialiștii din ecosistem să ne spună ce este comunitatea pentru ei. 

”O comunitate este formată din oameni care au un obiectiv comun, sau au cam același spectru de nevoi și contribuie în mod activ la dezvoltarea soluției, în mod conștient sau nu. Prin natura noastră, ne place să fim parte din grupuri, ne place să contribuim la un scop comun, dar în egală măsură. oamenii vor să fie încurajați, recunoscuți și susținuți în ceea ce fac. O comunitate este un spațiu în care oamenii implicați primesc și aduc valoare”, ne împărtășește Monica Zara definiția ei. 

”Dacă e să o luăm ad litteram, comunitatea este un grup de oameni care trăiesc în același loc, au aceleași valori sau au o anumită caracteristică în comun. Dintr-un alt unghi, comunitatea este suma aliaților care roiesc în jurul unui startup, spre exemplu pot să fie clienți, useri, followers, mentori, colaboratori, investitori, prieteni, familie și nu în ultimul rând, echipa. Iar cât de angrenați și conectați sunt aceștia ține doar de start-up”, adaugă și Diana Matache. 

”Pentru mine, comunitatea înseamnă un grup de oameni și organizații cu interese comune și obiective care îi mână spre contribuție, acțiune, participare. Interesul comun poate deriva din faptul că membrii aparțin de o anumită profesie sau domeniu de învățare, dezvoltă sau folosesc un anumit produs, o anumită tehnologie. De cele mai multe ori, comunitățile sunt agregate în jurul unei misiuni obiective, cauza de atins pentru care au nevoie de această participare, contribuție colectivă sau dorința de apartenență”, ne spune Corina Gheonea. Și ne spune și cum arată comunitatea UiPath: 

”În cazul nostru, comunitatea include profesioniști și studenți pasionați de automatizare, care învață, se ajută reciproc și creează conținut împreună arătând și altora cum pot folosi UiPath Business Automation Platform sau dezvoltând soluții de automatizare pentru ei sau organizațiile unde lucrează.”

Iar pentru o perspectivă cât mai obiectivă, Gheorghe Sârbu completează cu propria definiție: ”comunitatea unui startup sau a unui program antreprenorial este acel segment al întregului ecosistem antreprenorial inovativ care este direct conectat cu acel startup sau cu acel program antreprenorial.”

Tot el ne spune că pentru un startup, comunitatea poate fi alcătuită din: prietenii fondatorilor, primii potențiali clienți alături de care au identificat problema și alături de care au definit nevoile stringente (pain points) de rezolvat, finanțatori (angel investors, mai apoi fonduri de investiții), mentori întâlniți în programele de antreprenoriat, cadre didactice universitare care le pot oferi acces la niște rezerve de talent tânăr, angajați din cadrul autorităților publice care le pot oferi sfaturi pentru ca un anumit model de business inovator să poată fi pus în practică în condițiile legii, alți liber profesioniști (precum avocați) care activează în domeniul vizat de start-up și care îi cunosc pe fondatori.

”O comunitate matură este, deci, una extrem de variată și acoperă întregul spectru al nevoilor potențiale de creștere ale unui start-up”, adaugă managerul de comunitate de la Innovation Labs.

Din definițiile specialiștilor am înțeles că orice om conectat cu acel startup devine parte din comunitatea companiei, fie pentru că se bucură de soluția găsită de acei fondatori, fie că o promovează sau lucrează la acea cauză. Cel mai probabil, nu vom vedea prea curând tabere în care să se discute ce startup are RPA mai bun, așa cum o fac oamenii cu afacerile fizice în care se dau bătălii pe cel mai bun burger sau cea mai bună cafea de specialitate, dar un lucru e clar: startup-urile au comunități, dar trebuie să ne gândim la ele ca la grupări cu mai puțină fervoare și mai puțin vocale, dar prezentă în viețile startup-urilor. 

După definiții, specialiștii au răspuns la unison că DA, startup-urile au comunități. Dar un startup care are o strategie de tip community-led-growth trebuie să aibă în vedere că va ajunge mai târziu la profit. 

Asta pentru că acesta are ca focus adopția de utilizatori, crearea unui spațiu în care ei se simt încurajați să ascultați, astfel încât să devină promovatori, contributori, și apoi clienți plătitori. Ceea ce necesită timp și efort pe termen lung”, cum ne explică Monica. 

Același lucru ni-l spune și Diana, că o comunitate fără resurse nu există.

Evident că lucrurile pot începe organic, ”printr-un grup de Facebook sau Slack, poate printr-un un grup de oameni care se întâlnesc lunar sau poate printr-un forum în care membrii își răspund la întrebări. Dar în oricare din scenarii trebuie să existe un catalizator care pune lucrurile în mișcare, un flag keeper, un community manager sau un moderator care creează contextul pentru comunitate, e atent la nevoi și oportunități și le integrează mai departe”.

Corina spune că un startup ar trebui să-și creeze o comunitate cât mai devreme posibil. Așa, startup-urile vor avea în jurul lor ”oameni care sunt interesați nu numai să folosească produsul sau serviciul oferit, ci sunt dispuși să intre într-un dialog și să contribuie dincolo de o relație tranzacțională.

”Sunt acei end-useri care te ajută cu feedback cât mai devreme în viața produsului/serviciului tău, care îți arată ce ar face diferit, și care sunt dispusi să ajute mai departe alți consumatori finali ai produsului tău, să ofere un minim suport sau chiar să te recomande mai departe ajutându-te să te extinzi în mod organic”.

Directorul Community de la UiPath adaugă că există și varianta în care un startup se poate alătura unei comunități deja existente și nu trebuie s-o ia de zero, în cazurile în care există deja comunități bine întemeiate care aduc împreună exact  audiență de care are nevoie compania.

”Spre exemplu, o comunitate existentă de contabili cărora tu le poți oferi produsul sau serviciul tău, pentru a-l testa sau folosi. Înainte să faci primii pași spre a forma propria ta comunitate, te ajută să începi să contribui activ în comunitatea lor, și în timp, poți crea condițiile pentru ca o parte din acei membri să migreze către o comunitate creată de tine”. 

Ca un rezumat al discuțiilor cu cei patru specialiști din ecosistem, un startup poate avea o comunitate de îndată ce își definește clar soluția și își găsește interlocutorii potrivii. Apoi, cu resursele potrivite de timp, implicare și răbdare, comunitatea poate crește în scopurile propuse. 

Cum face un startup asta vă spunem într-un nou episod pe subiectul comunității.