OpenEnergy.ro, platforma care îți arată câtă energie consumă instituțiile publice românești

Open Energy a fost lansat de CivicTech, o echipă formată din oameni din domeniul IT, comunicare și politici publice, reunită sub inițiativa non-profit CivicTech România. Proiectele lor presupun integrarea tehnologiei și inovației în demersurile instituțiilor publice, dar și ale organizațiilor non-guvernamentale din România, contribuind, astfel, „la rezolvarea unor provocări sociale pe care majoritatea oamenilor le văd, încă, imposibil de abordat din cauza birocrației și a unui aparat administrativ greoi și neprietenos”, după cum afirmă Ludmila Stuparu, Project Manager al platformei OpenEnergy. 

În proiectele lor de până acum, s-au implicat atât în domenii de interes larg, precum sănătatea, situațiile de urgență, serviciile sociale, dar și în domenii nișate, precum agricultura, smart city, antreprenoriat și open data.

Open Data este unul dintre domeniile pe care ei le consideră importante, întrucât „datele ne ajută să înțelegem și să conștientizăm niște lucruri pe care, de obicei, le trecem cu vederea, un exemplu fiind consumul de energie. De regulă, noi consumăm mai multă energie electrică decât avem nevoie, dar nu putem să conștientizăm acest fapt, căci nu avem date care să ne convingă”, explică Ludmila.

Astfel, misiunea pe care și-au asumat-o prin lansarea platformei OpenEnergy.ro este cea de a crește gradul de conștientizare publică și de a încuraja un comportament de consum responsabil de energie electrică în societatea românească printr-o abordare de sus în jos, precum și facilitarea implementării de exemple pozitive de bune practici din partea instituțiilor publice către cetățeni.

Ludmila spune că este interesată de domeniul energiei încă din 2014, atunci când Comisia Europeană a lansat Uniunea Energetică pentru Europa, moment în care a înțeles că este responsabilitatea fiecărui cetățean european să contribuie la reducerea emisiilor de CO2, o parte dintre ele fiind cauzate și de procesele de producție a energiei electrice.

„Putem să contribuim la reducerea emisiilor CO2 prin adoptarea unui comportament responsabil de consum energetic. Însă, ca să ajungem să ne asumăm acest obiectiv, oamenii trebuie să aibă date ca să înțeleagă că nu este doar o aspirație nerealistă, ci o necesitate. De aici a și pornit ideea de a dezvolta platforma OpenEnergy.ro”.

OpenEnergy.ro oferă cetățenilor posibilitatea de a vizualiza consumul de energie electrică al instituțiilor publice, astfel încât ei să înțeleagă că există un interes asumat de a reduce consumul, iar monitorizarea consumului lună de lună e un prim pas spre îndeplinirea acestui obiectiv.

Echipa a lucrat la proiectul Open Energy timp de patru luni, însumând sute de ore de programare, design, comunicare.

Pe partea de dezvoltare back-end a fost responsabil Marius Ghițoiu, care e și coordonatorul tehnic al platformei, sprijinit de internul lor din Danemarca, Ionuț Munteanu. Pe partea de front-end a lucrat Lucian Stuparu, împreună cu Mircea Iurcu și Nick Răileanu. Ella Moroiu a ajutat pe partea de comunicare și relaționare cu instituțiile publice, iar Cezar Neaga a fost cel care a supervizat proiectul în ansamblul lui. Din partea Enel România i-a sprijinit Irina Georgescu, iar din partea FDSC i-a sprijinit Alexandra Soare și Gabriela Muscalu.

Platforma Open Energy a fost realizată cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, în parteneriat cu Romanian-American Foundation și Enel România.

Înainte să îi vină ideea de a dezvolta platforma de date deschise OpenEnergy.ro, Ludmila a vrut să afle cât dioxid de carbon se generează în România la fiecare kW utilizat. Ultimele date deschise de la Agenția Europeană de Mediu despre impactul de dioxid de carbon la fiecare kW produs în România datează tocmai din 2014. Chiar dacă nu sunt actualizate, datele acelea i-au arătat că la doar 10 kW consumați se generează aproape 3 Kg de CO2. „Mi s-a părut neașteptat de mare această cantitate. Acela a fost momentul în care am înțeles că este nevoie să fiu mai responsabilă privind consumul de energie electrică. Așa am ajuns să îmi dau seama că datele ajută foarte mult la conștientizare și la schimbarea comportamentului oamenilor. Mai ales când avem date exacte, corecte, actualizate și ușor accesibile.”

Ea consideră că datele stau la baza inovațiilor, iar potențialul lor nu poate fi estimat de ei, dar spune că nici nu își propun să facă asta. În schimb, ei le deschid astfel încât oricine să aibă posibilitatea să le studieze, să le suprapună peste alte seturi de date și, astfel, să producă valoare. 

Au trimis scrisori oficiale către 50 de instituții pentru ca acestea să-și facă publice datele privind consumul de energie. Dintre acestea, 30 le-au răspuns și i-au invitat la discuții despre cum pot colabora. Au semnat acorduri de parteneriat cu 24 de instituții publice, însă mai așteaptă să semneze cu alte patru în perioada următoare.

„Am primit un singur refuz categoric până acum. Culmea, nu de la o instituție guvernamentală sau primărie, ci de la un liceu din Sectorul 5. Motivul invocat de directorul liceului era că se teme de presă: să nu îl critice că se consumă prea multă electricitate.”

Ludmila spune că platforma nu are rolul de a arăta cu degetul instituțiile cu un consum aparent mare, „deoarece doar pe baza datelor legate de consum nu pot fi trase concluzii despre eficiență - fiecare clădire are caracteristici diferite și nu se pot compara mere cu pere”. În schimb, platforma oferă indicii despre cum evoluează consumul electric pe parcursul unui an, se pot compara rezultatele cu anii precedenți și se poate observa efectul în timp al anumitor modificări de infrastructură sau proceduri. 

Potrivit ei, dezvoltarea platformei OpenEnergy.ro nu a reprezentat o provocare din punct de vedere tehnic pentru echipă, iar abordarea conceptului de date deschise a fost primit cu entuziasm de comunitatea IT, de antreprenori, societate civilă și chiar de sectorul guvernamental. 

Provocarea este să găsească finanțare pentru a-l putea extinde și adăuga noi funcționalități. 

„Ce am învățat noi în acest proiect e că, contrar percepției publice, reticența instituțiilor nu este principalul obstacol pentru deschiderea datelor, ci provocarea o reprezintă identificarea unei soluții de publicare a datelor care să nu fie anevoioasă pentru funcționarii publici.” De aceea, echipa tehnică a proiectului a făcut acest proces foarte simplu.

O persoană dedicată din partea instituției, de obicei din departamentul administrativ, va intra în interfața de administrare a platformei, unde va avea de completat numai luna facturată și consumul în kWh, ceea ce înseamnă maximum trei minute de muncă pe lună. Ludmila spune că, pe viitor, acest timp se va reduce la zero minute pe lună, întrucât caută soluții de automatizare a publicării datelor. „Conform unui ordin ANRE, distribuitorii de energie vor implementa sisteme inteligente de monitorizare a consumului, și atunci CivicTech România va avea posibilitatea să preia aceste date eventual printr-un API”, adaugă ea. 

Echipa are în plan trei direcții de dezvoltare a platformei OpenEnergy.ro. Prima se referă la extinderea proiectului la nivel național. Mai exact, își propun să înroleze toate școlile și instituțiile publice din România, astfel încât să aibă o imagine completă asupra consumului de energie electrică în clădirile publice. A doua direcție presupune dezvoltarea unui API pentru preluarea ușoară a datelor de pe OpenEnergy.ro de către dezvoltatorii software, astfel încât să le permită să inoveze în propriile proiecte. Ultima direcție se referă la extinderea seturilor de date, în special a informațiilor despre clădirile publice conform certificatelor energetice, pentru a oferi și mai mult context datelor de pe platforma OpenEnergy.ro. 

„Principala funcționalitate pe care ne dorim să o implementăm cât mai repede este cea de preluare automată a datelor de consum de la distribuitorii de energie electrică, astfel încât să nu mai fie necesar factorul uman la partea de introducere a datelor. Acesta ar reprezenta următorul pas în vederea dezvoltării platformei OpenEnergy.ro, care e și cel mai dificil, fiind dependent de cât de repede se vor instala contoarele inteligente în instituțiile publice partenere în proiect”, ne dezvăluie Ludmila.

„Ce ne propunem prin acest proiect este să sensibilizăm opinia publică privind adoptarea unui comportament responsabil de consum energetic, astfel încât factorii decizionali să aibă posibilitatea să investească într-o politică publică dedicată consumatorilor vulnerabili de energie electrică.

Din moment ce nu o avem o cultură de consum responsabil de energie la nivel de societate, nu vom putea avea politici eficiente de combatere a sărăciei energetice în România.

În prezent, CivicTech România dezvoltă câteva inițiative în cadrul programului smart city dezvoltat de Primăria Municipiului Alba Iulia, un proiect semnificativ fiind cel de deschidere a seturilor de date gestionate de municipalitate pe platforma Open Data Alba Iulia, implementat împreună cu Primăria Municipiului Alba Iulia. Platforma de date deschise Open Data Alba Iulia cuprinde mai multe seturi de date ce provin din sistemele Primăriei și de la furnizori privați de servicii Smart City. „Un prototip minimal a fost lansat pe 8 octombrie 2018, la Dezbaterea Națională Smart City, și acolo am observat interesul pe care l-a stârnit acest proiect de date deschise nu doar la nivel guvernamental și în mediul privat, ci și în rândul cetățenilor. Din acest motiv, vom continua să contribuim la deschiderea datelor de interes public”, afirmă ea.

În curând vor începe și implementarea proiectului Harta Serviciilor Sociale Licențiate, în cadrul programului Țara lui Andrei, proiect în cadrul căruia dezvoltăm o platformă de evidență și vizualizare a tuturor serviciilor sociale autorizate din România, așa încât cetățenii care au nevoie de aceste servicii să poată lua decizii informate, dar și să dispună rapid de datele de contact ale furnizorilor.

Un alt exemplu concret de provocare la care vor contribui prin tehnologie și inovație este diagnosticarea la timp a deficiențelor de auz la copiii nou-născuți prin dezvoltarea în parteneriat cu Ministerul Sănătății a Registrului Electronic Național pentru Screening Auditiv (RENSA). Ludmila citează statistici care arată că, anual, aproximativ 630 de copii se nasc cu deficiențe de auz, iar până acum diagnosticarea majorității acestora se făcea tardiv. Pentru a avea șanse de recuperare de 100%, este esențială diagnosticarea corectă în primele luni de viață, iar centralizarea testelor de screening în RENSA va contribui la îmbunătățirea situației la nivel național. 

„În 2019 vom relua proiectul RENSA - Registrul Electronic Național de Screening Auditiv. Ne-am propus extinderea capabilităților de raportare RENSA pentru a facilita analiza datelor colectate, dar și a funcționalităților ce permit interactivitatea și comunicarea cu alte sisteme ale Ministerului Sănătății și ale autorităților din subordinea acestuia”, concluzionează Ludmila Stuparu.

Foto credit: EdZbarzhyvetsky / Deposit Photos