O masă comandată, o masă donată. Românii care vor să reducă risipa de mâncare

FoodHunt este o aplicație care combate risipa de mâncare 

---

Cătălin Trandafir și Tudor Stadiu sunt doi tineri din București care vor să combată problema risipei de mâncare din România. Se cunosc din clasa întâi, iar acum sunt amândoi în anul trei la Politehnică, Facultatea de Automatică și Calculatoare. Împreună au fondat unul dintre startup-urile finaliste din incubatorul de afaceri Future Makers.

Noi suntem întotdeauna la facultate oamenii aceia doi care vorbesc super energic despre ce idei mai au și toți ceilalți se uită la noi pasiv.

M-am întâlnit cu ei într-o după-amiază de vineri, cu numai câteva ore înainte să plece în bootcamp-ul organizat de Future Makers. Primul lucru care mi-a atras atenția a fost entuziasmul lor atunci când vorbesc despre proiectul la care lucrează și spun că dintotdeauna au avut o atracție spre partea de business. „Încă din clasa a zecea am încercat cu tot felul de idei. Pur și simplu nu ne-am dat bătuți niciodată să încercăm să facem ceva și cel mai important este ca întotdeauna să ai senzația că este posibil să o faci”, recunoaște Cătălin.

O să fii impulsionat dacă într-adevăr ți se pare o idee bună. Pe noi drive-ul acesta ne-a împins. Ne-am obișnuit încet, încet, dar suntem la început de drum de departe.

În luna martie, s-au înscris la un hackaton organizat de Avira, unde aveau la dispoziție 24 de ore, fără pauză, ca să dezvolte o aplicație. „Se cerea o aplicație pentru o problemă socială și ne-am gândit la food waste. De acolo a pornit prototipul pentru FoodHunt. Am câștigat un premiu și asta ne-a motivat să o ducem mai departe și să o facem realitate”, spune Cătălin. Aveau deja un cloud server și s-au folosit de serviciile lui. 

A urmat o pauză în care s-au ocupat de facultate, apoi Tudor a văzut un anunț de înscriere în programul Future Makers și au decis să aplice. „Am ezitat un pic când am văzut că este o competiție la nivel național, dar totuși am aplicat”, spune el. „Nu prea credeam că avem șanse să fim selectați, dar am zis că nu avem nimic de pierdut. Am prezentat ideea, am terminat site-ul cu două nopți înainte de înscriere și am fost acceptați”. 

La un moment dat, s-au gândit să facă din FoodHunt o aplicație pe mobil care să eficientizeze procesul de achiziționare a produselor din supermarket. Acesta urma să sorteze ofertele tuturor magazinelor returnând prețul cel mai avantajos și cea mai apropiată locație. Între timp, tinerii antreprenori au devenit mai familiari cu tema risipei de mâncare, iar când au intrat în programul Future Makers au prezentat ambele idei mentorului pe care l-au primit, Simona Crăciun, fondatoare Tort de Bezea, care i-a încurajat să rămână pe food waste.

„Este un win-win – salvăm mâncarea pe care restaurantele altfel ar fi aruncat-o, iar în același timp donăm orfelinatelor și ONG-urilor din veniturile care ne ies”, afirmă Tudor.

Acum, FoodHunt este o aplicație cu ajutorul căreia utilizatorii pot să comande mâncare la un preț mult mai mic, iar FoodHunt adaugă o taxă suplimentară, astfel încât să poată face livrarea și să poată echivala orice masă comandată cu o masă donată unui orfelinat sau ONG. În momentul în care FoodHunt atinge un anumit număr de mese comandate, trebuie să facă rost de echivalentul lor în mese donate, iar pentru asta vor vorbi cu unele cantine partenere și se vor ocupa de transport.

Pentru a acoperi costurile de transport au nevoie de aproximativ 250 de comenzi, echivalente cu 500 de lei. „Până când nu vor fi mai multe comenzi, nu o să fie foarte eficient. O să plătim aceeași sumă pentru livrare indiferent de numărul de comenzi”, afirmă Tudor.

Ideea de o masă donată îi dă suflet aplicației.

Știam că în România mai există cel puțin alte două aplicații similare, YammyDeal și ShareFood, cea din urmă fiind dezvoltată de Asociația „O Masă Caldă”. Când i-am întrebat cum văd ei competiția, mi-au spus că au aflat întâmplător de existența lor, când erau deja la jumătatea programului, dar aveau deja pus la punct acest business și li se părea că aduc valoare adăugată prin faptul că încearcă că echivaleze fiecare comandă cu o masă donată. „Este un win-win – salvăm mâncarea pe care restaurantele altfel ar fi aruncat-o, iar în același timp donăm orfelinatelor și ONG-urilor din veniturile care ne ies”, afirmă Cătălin. „Ideea de o masă donată îi dă suflet aplicației”, adaugă Tudor.

Programul Future Makers a demarat la începutul verii și se desfășoară pe o perioadă de 3 luni, când se încheie cu un pitch final. „Este super mișto, pentru că ne oferă training-uri pe tot ceea ce ne lipsește - marketing, vânzări, administrare, bugetare etc.”, spune Tudor.

Cătălin spune că fiind ambii programatori știau că pot face partea tehnică, cel puțin la început. Tudor se ocupa mai mult de front end (site și aplicație), iar Cătălin de back end (server și bază de date). Acum site-ul este gata, iar tinerii caută finanțare. „Avem nevoie de vreo 6.000 de euro în primele 6 luni ca să lucrăm la maximum. Majoritatea banilor vor fi investiți în transport și marketing, ca să găsim restaurante și să avem ce să donăm”.

Drumul nostru nu este complet luminat, dar avem niște stâlpi pe care îi vedem la depărtare, știm că trebuie să mergem spre ei, dar momentan vrem să vedem ce gropi trebuie să evităm.

Vor porni cu aplicația din București, iar treptat speră să se poată extinde și în alte orașe. „Dacă reușim să o facem să meargă în București pe modelul acesta, mai mult ca sigur că vom reuși să ne extindem. Nu știu dacă este un avantaj sau dezavantaj că începem în București, dar...”, spune Cătălin, ezitând puțin. „Eu zic că este, totuși, un avantaj, pentru că sunt mai multe restaurante și se face rost mai ușor de comenzi”, îi continuă gândul Tudor. „Ne dorim extinderea, dar nu vrem să ne aruncăm cu capul înainte. Drumul nostru nu este complet luminat, dar avem niște stâlpi pe care îi vedem în depărtare, știm că trebuie să mergem spre ei, dar momentan vrem să vedem ce gropi trebuie să evităm”, adaugă Cătălin.

Oamenii și-au dat seama că este benefic să îți spui ideea și să nu te sperii că o să ți-o fure cineva.

În ceea ce privește programul Future Makers, cel mai important aspect al acestuia a fost, de departe, „partea de networking”, spun amândoi într-o voce. „Am putut să cunoaștem oameni care au experiență și care o să ne facă legături cu restaurantele”, afirmă Cătălin. „Până la urmă, ne este de ajutor să fim într-un mediu relaxat, cu oameni care au aceeași gândire și experiență ca noi, pur și simplu să stăm la o masă și să vorbim informal despre cum merg lucrurile și cum să continuăm”, adaugă Tudor.

Chiar dacă sunt într-o competiție, Tudor spune că este o atmosferă foarte relaxantă. „Toată lumea este foarte prietenoasă, deschisă să îți asculte ideea, să îți dea sfaturi constructive. Oamenii și-au dat seama că este benefic să îți spui ideea și să nu te sperii că o să ți-o fure cineva. Dar chiar te ajută feedback-ul altor oameni, pentru că pot să îți ofere obiectivitatea pe care nu o găsești la cineva din familie sau prieteni”. 

Una dintre echipele participante va câștiga premiul publicului, în valoare de 2.500 euro. FoodHunt poate fi votat aici.

Îi întreb dacă au mai avut și alte inițiative de business până la FoodHunt și ambii chicotesc. Cătălin spune că au început în clasa a zecea, când au încercat să facă jocuri pe mobil. „Am avut un joc care a atins 30.000 de download-uri, dar atunci nu ne-am dat seama cât de bine era asta.”

Pentru că era primul joc pe care l-am făcut și a avut atâtea descărcări, am crezut că aproape orice joc pe care l-am face ar trebui să ajungă pe acolo. Evident că nu s-a întâmplat asta.

Tudor spune că și acum, când văd câte un YouTuber care le joacă jocul îi apucă nostalgia. „Atunci când ne-am apucat de el, am făcut practic un fel de reskin al unui joc, l-am făcut să sune mai amuzant, dar, la un moment dat, cineva ne-a spus că încălcăm niște drepturi de copyright și a trebuit să îl dăm jos”, povestește el. Pe atunci nu aveau experiență. S-au ferit să ia muzică protejată de copyright, dar nu s-au gândit la toate aspectele.

„După aceea, eu am avut un canal de YouTube. Nu știu dacă se pune ca afacere, deși am încercat să câștig bani din el”, spune Cătălin. „Cel mai mult am câștigat 66 de dolari pe lună, iar în total am scos vreo 1.200 de dolari în mai mult de un an”. A ajuns cam la 4.000 de abonați, dar la un moment dat se plafonase și a renunțat.

Au făcut împreună încă un joc, la care au renunțat pentru că nu aveau designer. După aceea, au încercat să facă un magazin online, cu articole pentru câini, doar că s-au cam împotmolit la partea financiară. „Ne-am dat seama că ne costa vreo 1.000-1.500 de lei să ne deschidem firma și aveam fix banii aceea, dar ne-am dat seama că riscam tot. Practic a fost prima dată când am încercat ceva cu totul oficial, în sensul că am vrut să facem lucrurile ca la carte, cu firmă, cu tot”, explică Tudor.

Ne-am gândit că, dacă din clasa a 10 tot sperăm să ne iasă ceva, poate că până la 30 de ani o să reușim. 

Un milestone la care ar vrea să ajungă la un moment dat este să centralizeze mâncarea de la restaurante și să facă ei livrarea pentru clienți și să automatizeze întreg procesul. Când am vorbit cu ei, acum o săptămână, mi-au spus că până la finalul programului Future Makers speră să aibă o aplicație funcțională pe Android și iOS, un restaurant partener și o asociație căreia să-i doneze mâncarea, dar și să se autofinanțeze. „[Startup-ul] să nu aibă forță de frecare și să continue la infinit cu numărul acela de clienți”, afirmă Cătălin.

Între timp, am aflat că un restaurant din zona Gara de Nord le-a dat asigurări că ar fi de-acord să încheie un parteneriat, dacă ar avea sistemul de transport pus la punct, și urmează ca în zilele următoare să mai stabilească un parteneriat cu un restaurant din Centrul Vechi.

Foto credit: tomert / Deposit Photos