Pandele - omul care dă internet gratuit în cartier

Sfârșitul anilor '90. București, România. Un fenomen nou începe să acapareze Capitala, ceva nemaivăzut până la acea vreme. Internetul. Posibilitatea de avea acces la o tonă de date cu un simplu click. Nu mai are rost să spun ce a urmat.

Primul pas au fost Internet Cafe-urile, pe care le accesam aproape zilnic pentru suma de 10.000 de lei pe oră. Cei mai înstăriți aveau dial-up acasă pe vremea când mulți nici nu dețineau calculator. Apoi a urmat marele boom al rețelelor de cartier din anii '2000. Toată lumea era conectată, toată lumea se juca Fifa și C.S 1.6 pe net.

Dar cam atât cu nostalgia. Ștefan Pandele, 33 de ani, e absolvent de Mecatronică și Robotică. Și-a început relația cu internetul cu puțin timp înainte de schimbarea mileniului. A pus mâna pe un cont de dial-up de la IBM primit de la un coleg, de care se ruga timp de trei ore să se conecteze. Apoi, a venit rândul lui să ofere internet altor oameni. A pus bazele Star-Net, o rețea de cartier din Pajura, locul în care s-a născut și a crescut. A trecut și prin monopolizarea RDS și a rezistat pe piață. Acum oferă internet gratuit vecinilor care vor să se implice în viața comunității.

Despre el am scris succint acum o lună, aici. A venit vremea să intrăm în detalii. 

”Mă cunosc cu toată lumea din cartier, vreau să ajut pe toată lumea”, începe Ștefan. ”Primul meu contact cu internetul a fost prin a 9-a, a 10-a. Îmi dădea un coleg de-ai mei niște conturi de dial-up luate de la IBM. Stăteam și câte două-trei ore să se conecteze. Pot spune că am făcut click instant cu fenomenul ăsta. Eram în 1999. Apoi a venit nebunia cu myX unde toți abonații Connex au primit conturi gratuite pentru conectare la net. Îmi amintesc și de un alt moment de la început când împărțeam un abonament de Astral cu încă 3-4 vecini din bloc. Vitezele erau mizerabile. Și am zis să-mi deschid o firmă”, a mai spus acesta.

Ștefan Pandele

Când a venit vremea să renunțe la dial-up și să facă un upgrade, rețeaua RCS-RDS l-a ținut în așteptare șase luni. Fibra optică încă nu era așa de comună, iar el nu mai avea răbdare. A înființat prima lui firmă, iar cu mici ajutoare a trecut la treabă. Împreună cu doi prieteni a început să monteze căblăraie pe la blocurile din jur: ”Am încercat cu un abonament la RDS. A durat șase luni până au venit să-mi pună net. Nu e normal așa ceva. Și acum când suni la ei, te bagă în seamă după două-trei zile. În septembrie 2004, am început legal activitatea cu firma. Eu și un vecin de scară, ajutați de un prieten dintr-un bloc de lângă, am început să tragem cabluri. Țin minte și acum că mai venea câte o furtună sănătoasă de vară și pica imediat netul. Vreo 200 de abonați am instalat la vremea respectivă. A mers din ce în ce mai bine până în 2012, când a intrat tare pe piață RDS și a monopolizat mai toate rețelele de cartier”.

Afișe pe scările blocurilor și flyere în cutiile poștale

Totul se făcea old-school. Câți dintre noi nu vedeam afișe pe scările blocului cu noile oferte de conectare. Sau găseam în cutia poștală. Sau lângă cutia poștală. Toată lumea se conecta, internetul începea să devină o nevoie constantă: ”La vremea respectivă, marketingul meu de inginer a fost simplu și rudimentar. Flyere în prostie. Pe bloc, pe scară, în cutia poștală. Nu aveam concurență serioasă până să vină RDS în cartier. De atunci a început să-mi meargă din ce în ce mai prost. S-au oferit să mă cumpere și pe mine, am fost chiar la două întâlniri cu ei, însă mai mult din politețe. Nu am intenționat niciodată să îmi vând afacerea, chiar dacă mi-au oferit 100.000 de euro, o sumă frumușică la vremea aceea”.

Consider că internetul este o resursă esențială, cum e apa, cum e curentul electric

RDS a venit și s-a impus. A acaparat tot Bucureștiul folosindu-se de infrastructura de calitate dezvoltată de cabliștii locali. Ștefan nu numai că nu a vândut, însă chiar a făcut un update rețelei sale. După cum spune și el, datorită acestui fapt a reușit să rămână deschis: ”Marele meu noroc a fost înnoirea rețelei. Asta m-a ținut pe piață. De asemenea am mutat toate cablurile înăuntru, prin scară. Nu le-am mai ținut pe dinafara blocului, să atârne pur și simplu. Erau foarte vulnerabile la furtuni. Am știut că trebuia să elimin problemele astea. RDS mi-a luat mulți clienți când au venit, vreo 500. Dacă nu aș fi făcut schema cu cablurile nu știu dacă am mai fi fost pe piață acum. A fost un punct de cotitură pentru Star-Net”.

”Eu cred că nu mai suntem de mult o simplă firmă de internet. Am schimbat total modelul de afaceri, chiar pot spune că am un startup în momentul de față. Totul pe o infrastructură la care am lucrat 12 ani de zile. Rețeaua este dezvoltată numai pe fibră optică”, a adăugat bărbatul de 33 de ani.

De la Star-Net la NetMeOn, de la trecut la viitor

NetMeOn a venit ca o gură de aer proaspăt. Noua direcție în care Ștefan a decis să meargă se datorează și ideii sale de a educa lumea în spiritul comunității. Vorbește foarte entuziast despre cartierul său și spunde că vrea să îndemne lumea să se implice mai mult: ”Misiunea noastră este să unim un colectiv și să-l conectăm la viitor, la tehnologie. Consider că internetul este o resursă esențială, cum e apa, cum e curentul electric. Așa că am zis să-l dăm gratis. Nu pe degeaba, ci pe merit. Asta înseamnă că vreau să ofer oamenilor un pachet de bază gratuit, pe viață, dacă se implică 10 minute pe lună în rezolvarea unor probleme. Nu trebuie să dea cu mătura  sau să planteze copaci. Trebuie doar să completeze niște chestionare sau să trimită poze cu diverse probleme pe aplicații de tipul Civic Alert. Să semnaleze gropi în asfalt, un gard rupt etc. Feedback-ul primit ar trebui să înbunătățească viața cartierului și implicit pe a lor”.

Ștefan oferă practic un pachet de internet freemium. ”Pachetul gratis e piatra de temelie. Apoi avem extraopțiunile. Dacă vrei internet mai rapid, să treci de la baza de 10 MB/sec la 200 sau chiar la 1000 trebuie să plătești în plus. Mai e un tip de abonament unde ai și acces la servicii de hosting. Asigurăm și depanarea la cerere pentru orice problemă ar avea abonații. Dacă un anume vecin și-a luat și update de viteză el nu mai e obligat să se implice. Însă o poate face și astfel îi reducem valoarea abonamentului lunar. Obiectivul meu e să măresc numărul de vecini care să se implice”, mai spune Ștefan.

Pentru el nu există termenul de client. Abonații săi sunt ”vecini”. Vrea să-i ajute din toate punctele de vedere și are mai multe idei în plan: ”La sfârșitul lunii, cand trebuie să ”plătească”, abonații vor completa un formular. Ne gândim să și ajutăm în alt fel comunitatea. De exemplu, dacă cineva are un copil care urmează să dea capacitatea, ca să beneficieze de internet în continuare va trebui să îl pună pe micuț să facă câteva teste pentru examen. Vrem să ducem treaba asta în toate direcțiile, spre binele tuturor. Toată implicarea va dura între opt și zece minute pe lună, foarte puțin”.

De când ne-am mutat în sediul nou, eu sunt casier și nu-mi e rușine cu asta. E modul ideal de a obține feedback de la clienți

Pandele e și patron și casier. Spune că nu există mod mai bun de a lua pulsul clientelei. De asemenea, orice problemă ar întâmpina oamenii, el le rezolvă în aceeași zi: ”De când ne-am mutat în sediul nou, eu sunt casier și nu-mi e rușine cu asta. E modul ideal de a obține feedback de la clienți. Sunt foarte fericit să văd când îmi spun oamenii că nu au avut probleme în trei ani de zile, sau dacă au avut, s-au rezolvat în aceeași zi. Pe toate le-am soluționat aproape instant. De-asta ne aleg pe noi mulți vecini. Pentru că suntem aproape, pentru că rezolvăm orice problemă foarte rapid. Mă bucură foarte mult să văd că toată lumea e mulțumită”.

Ce e cu Start-up Corner? Fiecare articol se termină cu patru categorii speciale – Inspiration, Fears, Solution și Culture. Vrem să aflăm cine sunt oamenii care i-au inspirat pe fondatori, fricile lor, soluțiile la problemele ecosistemului din România și cărțile care i-au inspirat. Proiectul este susținut de Banca Transilvania. 

Află mai jos secretele lui Ștefan Pandele – cine l-a inspirat, cărțile sau filmele care l-au marcat și fricile unui antreprenor.