Regulamentul GDPR: impactul asupra fotografilor profesioniști și amatori

Unul dintre colegii noștri din redacție ne spunea astăzi că are peste 5.000 de videoclipuri în telefonul cumpărat acum câteva luni, și nici măcar nu este fotograf de profesie. Dacă faci fotografie din plăcere, în scopuri personale, nu trebuie să îți faci griji de implementarea GDPR, pentru că normele acestuia nu se aplică la procesarea datelor „în cursul unei activități pur personale sau gospodărești”.

În primul rând, trebuie să ții cont de faptul că, în cazul în care ai câteva zeci sau sute de de mii de followeri pe Instagram și postezi fotografii de la o petrecere, nu mai intră în categoria „activități gospodărești”. 

Apoi, lucrurile se complică și în cazul fotografilor de profesie, pentru că atunci trebuie să îți pui la punct instrumentele de CRM (Managementul Relațiilor cu Clienții), website-ul, protocoalele de securitate a datelor și multe altele.

Dacă ai făcut din fotografie un hobby, lucrurile devin mai complicate, pentru că ești unde la mijloc. Hendrik Wieduwilt este fotograf amator, jurnalist și corespondent pe domeniul juridic, își exprimă opiniile cu privire la impactul pe care îl are GDPR, asupra fotografilor.

El spune că ceea ce tu vezi ca fiind o poză artistică a unei fete într-un lan de floarea-soarelui, în ochii entității de protecție a datelor asta se definește a fi „colectare și distribuire de date personale”. Iar aici intră lucruri la care poate nu te-ai gândi - pe lângă față, ar mai fi ora și data la care a fost făcut poza, locația și tot ce mai are legătură cu identitatea ei.

Pentru a putea colecta, stoca și distribui astfel de imagini trebuie să vii cu o justificare, iar aici vorbim despre lansarea unui model sau interes personal.

Cea mai complicată situație este în cazul celor fac fotografie stradală, după cum afirmă Hendrik Wieduwilt. În primul rând, nu poți să faci o poză fără consimțământul persoanei, iar asta poate însemna să strici un moment artistic. În același timp, fotografierea poate fi argumentată ca fiind „necesară în scopul intereselor legitime” și nu ai nevoie de consimțământ, conform Articolului 6, litera f din GDPR. 

Așa cum se întâmplă și în jurnalism, argumentul interesului legitim nu se mai aplică atunci când sunt încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale unei persoane cu privire la protecția datelor personale, mai ales atunci când este vorba de un minor. 

Condițiile impuse de GDPR nu pot ignorate, întrucât acestea prevalează în fața legislației naționale din țările memebre UE.