Studiu Instant Factoring: Evoluţia şi caracteristicile microîntreprinderilor din România

Instant Factoring își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra microîntreprinderilor din România în privința cifrei de afaceri, a forței de muncă, a profitabilității, a situației financiare, precum și a evoluției acestui segment de companii în vederea identificării principalelor oportunități, riscuri și tendințe. 

Cifra de afaceri, distribuție geografică, companii active, insolvențe, angajați, productivitate și costuri per angajat

Prima etapă a Studiului, aceasta de față, își propune să analizeze companiile cu cifra de afaceri de până la 500.000 euroo din perspectiva: evoluției pe ultimii 5 ani, ponderea lor sectorială, distribuția lor geografică pe județe, distribuția companiilor active pe județe, numărul insolvențelor și ponderea lor sectorială, evoluția numărului de angajați, precum și costul mediu per angajat și cifra de afaceri realizată per angajat pe sectoare economice.

Privire de ansamblu

La nivelul cifrelor financiare aferente 2017, numărul companiilor din România cu o cifră de afaceri de până la 500.000 euroo era de 511.800, care au înregistrat o cifră de afaceri agregată de 139,1 miliarde lei (o medie de 271.785 lei per companie), angajând un numar total de persoane active de 1,2 milioane (2,4 angajați per companie) și înregistrând un profit consolidat de 28 miliarde lei (20% din cifra de afaceri realizată și o medie de 54.708 lei per companie).

Cifra de afaceri (evoluție și estimare)

În ultimii 5 ani (2013 – 2017), cifra de afaceri a microîntreprinderilor a crescut cu 5,2% față de 2016 și cu 23,8% față de 2013, la 139,1 miliarde lei în 2017, înregistrând doar 10% din totalul cifrei de afaceri a tuturor companiilor din România, 1,401 miliarde lei la sfârșitul lui 2017, conform Registrului Comerțului. Pentru 2018, estimăm continuarea tendinței de creștere de aproximativ 4%, în valoare de aproximativ 145 miliarde lei.

Din punct de vedere al distribuției sectoriale, Comerțul cu amănuntul este cel mai mare sector, cu o cifră de afaceri de 25,9 miliarde lei în 2017. Este urmat de Comerțul cu ridicata cu 15,4 miliarde lei și de Industria prelucrătoare cu 13,7 miliarde lei în 2017. În top 5 se mai află microîntreprinderile din transporturi și cele din sectorul construcțiilor, cu o cifră de afaceri consolidată de 13,2 miliarde lei și respectiv 12,9 miliarde lei.

Microîntreprinderile active în primele 5 sectoare realizează în total 68,9% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor din România, cu un total de 81 miliarde lei, toate celelalte sectoare reprezentând o cifră de afaceri totală de 58 miliarde de lei, adică 31,1% din total.

Segmentare sectorială după cifra de afaceri pe tip de companii

Pe tip de companii, 45% din cifra de afaceri consolidată a fost generată de companiile cu o cifră de afaceri cuprinsa în intervalul 50.000-250.000 euro, urmat de categoria 250.000-500.000 euro cu 38,1% și de cele cu o cifră de afaceri de sub 50.000 euro (16,9%).

Distribuție geografică după cifra de afaceri a microîntreprinderilor active

Cifra de afaceri a microîntreprinderilor active, înregistrate în București a fost de 26 miliarde lei în 2017 și a reprezentat 19,5% din total. Urmează județele Cluj (5,4%), Timiș (4,4%), Constanța (4%) și Ilfov cu 3,9% din total. Împreună primele 5 județe au generat peste o treime din cifra de afaceri totală (37,2%) în 2017.

Număr de companii (evoluție și estimare)

Numărul microîntreprinderilor care și-au raportat rezultatele financiare a scăzut cu 6% față de 2016 și cu 1,7% față de 2013, la 592,4 mii în 2017 (inclusiv cele cu activitate suspendată). Microîntreprinderile cu cifra de afaceri de sub 500.000 euro reprezinta 85% din totalul companiilor românești care au depus bilanț la Registrul Comertului aferent anului 2017. Pentru 2018 estimăm continuarea tendinței de scădere până la 590,5 mii de microîntreprinderi.

Segmentare pe tip de companii

Comerțul cu amănuntul este cel mai mare sector, cu 97,9K companii (19,1% din total), urmat de activitățile profesionale (62,7K, respectiv 12,2% din total) și construcții (50.000 respectiv 9,8% din total). La polul opus regăsim distribuția apei & salubritate (2.500 respectiv 0,5%), energie & gaze (1.800 respectiv 0,4%) și sectorul extractiv (900 respectiv 0,2%). Poziționarea pe primul loc a Comețului cu amănuntul subliniază faptul că economia românească este bazată pe consum, apoi pe servicii profesionale, iar abia pe locul 6 apare industria prelucrătoare cu 37.300 companii.

Segmentare sectorială pe tip de companii

Numărul de microîntreprinderi active, înregistrate în București a fost de 106.000 în 2017 și a reprezentat 20,9% din total. Urmează județele Cluj (6,1%), Timiș (4,3%), Constanța (4%) și Ilfov (3,9%). În total, în primele 5 județe erau înregistrate 200.000 de microîntreprinderi active, adică 39% din total.

Distribuție după vechime pe tip de companii

Puțin peste un sfert dintre microîntreprinderi au o vechime mai mică de 5 ani, 24% au între 5 și 10 ani, 20% între 10 și 15 ani, 13% între 15 și 20 de ani, iar 17% peste 20 de ani.

Cele mai riscante sectoare după numărul de insolvențe 2018

În 2018 au existat aproximativ 3.500 insolvențe la nivelul microîntreprinderilor din România. Dintre acestea 1.300 au fost din categoria cu cifra de afaceri zero, 1.000 sub 50.000 euro, 746 între 50-250.000 euro și 247 din intervalul 250-500.000 euro. Ca pondere în total microîntreprinderi active, industria extractivă a fost cea mai riscantă cu 2,2%, urmată de construcții și hoteluri & restaurante cu câte 1,2% fiecare.

Cele mai riscante sectoare după numărul de insolvențe

Forța de muncă angajată de microîntreprinderi a scăzut cu 5% comparativ cu 2016 și cu aproape 15% față de 2013, la 1,1 milioane de angajați în 2017, aproximativ 23% din totalul angajaților din economie, o tendință opusă celei înregistrate la nivel de economie în 2017, când numărul total de angajați a crescut cu 2,3%. Pentru 2018 estimăm continuarea scăderii forței de muncă angajată în microîntreprinderi, la puțin peste 1 milion de angajați, în baza proceselor accelerate de migrație și de automatizare, dar si al anagajărilor din sectorul public și în companiile de dimensiuni mari.

Segmentarea forței de muncă pe tip de companie

Din forța de muncă totală de aproape 1,1 milioane de angajați, la nivel sectorial, comerțul cu amănuntul este lider cu 168.000 salariați (15,1%), urmat de industria prelucrătoare (158.000, respectiv 14,2%) și construcții (130.000, respectiv 11% din total). La polul opus regăsim distribuția apei & salubritate (9.000, respectiv 0,8%), energie & gaze (2.8000, respectiv 0,2%) și extractiv (1.300, respectiv 0,1%).

Costul și productivitatea medie per angajat

La nivel sectorial cel mai mare cost mediu cu angajații îl au microîntreprinderile din sectoarele: extractiv, energie & gaze și activitățile profesionale. În privința productivității muncii lidere sunt microîntreprinderile din comerțul cu ridicata, energie & gaze și agricultură.

Distribuție geografică după numărul de angajați

Capitala conduce și în privința numărului de angajați, cu peste 191.000, adică 17,2% din total. Urmează județele Cluj (5,1%), Argeș (4,9%), Constanța (4,4%) și Timiș (4,1%). Microîntreprinderile active înregistrate în aceste județe aveau aproape 440.000 de angajați, adică aproape 35,8% din total.

Studiul are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de toate companiile locale la Ministerul Finanțelor Publice (la sfârșitul perioadei). Alte surse oficiale care au fost folosite în cadrul acestui studiu includ: Institutul Național / euroopean de Statistică (INS / euroostat), Banca Națională a României (BNR), Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia euroopeană (CE). Cifrele utilizate sunt cele aferente rezultatelor financiare ale anului 2017. Rezultatele actualizate vor fi publicate spre sfârşitul trimestrului al II- lea 2019, după publicarea rezultatelor financiare aferente anului 2018. 

Studiul va fi publicat în 4 etape distincte și inter-relaționate și va oferi tuturor celor interesați o radiografie a acestui segment important al economiei, dar care în ultimii 30 de ani a fost lăsat să se dezvolte prin forțe proprii, deseori ignorat, primind foarte puțin sprijin sau deloc din partea autorităților de stat, a instituțiilor financiare sau a organizațiilor ce au ca obiect al activității dezvoltarea de politici economice sustenabile la nivel național. În economiile dezvoltate, acest segment este cel mai dinamic și angajează cel mai mare volum de forță de muncă.