Zamir este un brand de șosete colorate gândite de o echipă de doi tineri români, care le vând pe magazinul lor online, dar și într-un mall din Cluj-Napoca.
Cei doi tineri spun că au avut o înclinație spre antreprenoriat încă de mici, iar aceasta s-a manifestat prin dorința de a face bani, prin interesul pentru concepte economice de bază, despre care spun că era nejustificat la vârsta aceea, dar apărea, dar și putere de convingere, chiar pentru acea vârstă.
Bene Laszlo își amintește că totul a început la 7 ani, când își dorea o jucărie scumpă, dar părinții săi nu au vrut să i-o cumpere. După ce s-a supărat, a decis să strângă proprii bani. Dacă la început economisea banii primiți de la părinți, ulterior a început să facă și cumpărături pentru vecini sau să le plătească facturi. Ulterior a început să vândă obiecte de care nu mai avea nevoie, iar la 15 ani a avut primul său job, la un stand de băuturi.
L-a cunoscut pe Ionel Timiș, din Borșa (Maramureș) după ce acesta din urmă s-a mutat la Cluj-Napoca și s-au întâlnit la acceleratorul de business pentru liceeni, iXperiment, despre care am mai scris în trecut pe start-up.ro. Acceleratorul oferă elevilor posibilitatea de a-și dezvolta afaceri și de a se întâlni cu mentori din lumea antreprenoriatului. Bene era în clasa a X-a când a fost interesat de iXperiment. A avut noroc de un profesor de educație antreprenorială care i-a văzut interesul și l-a îndreptat spre iXperiment.
Fondarea Zamir, la un an după acceleratorul de business
Cei doi au fost la iXperiment în 2016, iar Zamir a fost lansat în primă fază în aprilie 2017. La mai puțin de un an după ce au absolvit acceleratorul, și-au lansat prima proprie afacere. Ulterior afacerea s-a dezvoltat și în noiembrie 2017 cei doi au început să lucreze împreună.
Povestea lansării unui brand de șosete personalizate a venit cumva din experiențele anterioare. „Am avut o inițiativă de a face bani de buzunar. Exista o platformă internațională unde puteai vinde tricouri cu designul tău, fără să te ocupi de partea logistică. Încărcai designul, îl promovai, iar platforma se ocupa și de livrări. Am decis să replicăm acest concept în România pentru că voiam să facem o afacere neapărat. Costurile de start au fost minime, de aproximativ 600 de lei și era ușor de implementat”, povestește Bene pentru start-up.ro.
Au ales numele pentru că e simplu, nu conține litere care se pot înțelege greșit, nu poate fi asociat cu nimic negativ și sună bine. De altfel, nu au căutat o semnificație anume, ci pur și simplu să sune bine și simplu.
Însă realitatea din teren a fost un pic diferită și nu au reușit să vândă foarte multe tricouri, așa că s-au reorientat spre tricouri gata printate. Primele șosete colorate le-au adus pentru a avea un produs complementar în magazin, dar s-au vândut mai bine ca tricourile, așa că au decis să facă din nou o schimbare în afacere. Pentru că așa-i în business, mereu trebuie să te reorientezi.
Cu toate acestea, cei doi recunosc că au fost și naivi. „Eram convinși că tricourile de pe piața din România nu arată bine ca design. Am fost naivi și am căutat toate argumentele pro existente pentru a face afacerea și am ignorat toate argumentele contra. Deși am reușit să facem design-uri bune, nu am reușit să o facem la un preț corespunzător pieței”, își amintește Bene.
Cum schimbi din mers afacerea
Au trecut la șosete de marcă proprie pentru că prețul era mai accesibil pentru clienți. Ca să aibă o marjă bună, trebuiau să le vândă la 50 de lei. Colecția lor proprie, spun tinerii, le oferă un avantaj competitiv față de ceilalți. Ei fac designul și producția se realizează la o fabrică din Turcia, zona respectivă fiind una renumită pentru producția textilelor.
„Am ales să producem modele despre care deja știm că se caută și se vând bine. Am acumulat niște date în anii anteriorii și ne-am folosit de ele când am gândit design-urile. Am încercat să acoperim cât mai multe preferințe, așadar avem modele care se încadrează sub următoarele teme: personaje istorice, hobby, mâncare, alb&negru, specials”, spune Bene.
Deși e o piață aglomerată, cei doi tineri spun că au mai multe mecanisme prin care vor să se diferențieze. În primul rând vorbesc de customer service, de design, modul de comunicare, livrare gratuită la comenzi peste 90 de lei și ambalajul produselor. În plus, pentru a asigura o livrare rapidă, lucrează doar cu stocurile deja existente ca să poată onora comenzile rapid.
„Focusul nostru acum este pe mediul online. Vrem să creștem magazinul online din România. Vrem să găsim magazine din străinătate care să ne vândă produsele. Iar în viitorul apropiat, vom deschide un magazin online pentru piața internațională”, spune Bene.
În primul an mai serios au reușit să vândă 6.000 de perechi de șosete, dar ulterior, în pandemie, a mers un pic mai greu. Dacă în 2019 au deschis un magazin fizic în mall, în starea de urgență au trebuit să-l închidă. În plus, s-a resimțit absența studenților din oraș, dar și imposibilitatea organizării de târguri de Crăciun.
Magazinul online zamir.ro a devenit principalul lor canal de vânzare, al doilea fiind magazinul de tip insulă în Iulius Mall Cluj-Napoca. Ei menționează că investiția inițială a fost relativ mică, doar magazinul din mall fiind o investiție mai serioasă.
„Ne promovăm cel mai mult în cadrul rețelelor sociale, cele mai importante fiind Facebook și Instagram. Produsele noastre au un impact foarte mare pe simțul vizual. Imaginile prin care prezentăm produsele sunt un element deosebit de important. Ne folosim și de alte canale, precum e-mail și reclame plasate în rețeaua Google. De asemenea avem colaborări cu micro-influenceri, le trimitem produsele ca ei să posteze despre ele”, explică Bene Laszlo strategia lor de promovare.
Un brand mic pe o piață uriașă
Piața de haine de orice fel e complicată, mai ales că marile branduri sunt peste tot. De altfel, Bene Laszlo menționează că acest lucru e cea mai mare problemă și pentru ei.
„ O dificultate mare este faptul că suntem în concurență directă cu branduri mari și consacrate, cum ar fi: Zara, H&M, Reserved etc. Nu avem tirajul lor, așa că nu avem cum să scoatem prețurile lor. Din fericire, ei nu pun accent pe ce punem noi, pentru că le merge treaba oricum. Iar prețul chiar dacă e un factor de decizie important al clienților noștri, acesta nu este singurul. Sunt dispuși să plătească puțin în plus pentru a primi ceva mai de valoare”, explică Bene Laszlo.
De la tineri pentru tineri: ce au învățat din antreprenoriat
Cei doi au început antreprenoriatul într-o formă sau alta de mici. Apoi, la 17 ani, în liceu, au tot încercat diferite variante cu investiție mică pentru a vedea ce li se potrivește.
„Cred că lumea antreprenoriatului ne-a trecut printr-un proces de maturizare accelerat. Nu am avut probleme când vine vorba de colaborări cu alte firme/persoane. Desigur, la primul contact mai toată lumea rămânea cu gura căscată sau fața palidă, dar după acest prim șoc, am fost tratați ca și cum am fi adulți. Pentru noi, cele mai grele momente au fost când a trebuit să acceptăm că am greșit. Când am realizat că am luat o decizie proastă, care a condus la un rezultat prost. Și am făcut asta des”, spune Bene Laszlo.
Trei lecții de antreprenoriat pentru tineri
Cei doi au povestit și 3 lucruri pe care le-au învățat în această perioadă, care se aplică pentru orice antreprenor tânăr, la început de drum.
1. Creierul nostru ne spune ce vrem să auzim, nu neapărat ce e adevărat. În viață, ca oameni, deseori ignorăm dovezi clare care se află în contradicție cu convingerile noastre. Exact la fel e și în business. Am făcut greșeala asta de mai multe ori. Îți pot da un exemplu. când am început, eram convinși că oamenii vor plăti 60 de lei pentru un tricou cu imprimeu. Ar fi fost suficient să ne uităm la comportamentul prietenilor, cunoștințelor noastre, și am fi realizat că ei de obicei cheltuiesc undeva la 20-30 de lei pe un asemenea produs și tricoul nostru nu era chiar așa deosebit să se justifice diferența. Însă noi am ignorat asta, și am căutat dovezi care să ne susțină convingerea.
2. Doar pentru că funcționează azi, nu înseamnă că va funcționa și mâine. Ca antreprenor, trebuie să te afli într-un proces constant de reinventare. Nu există nicio garanție pentru ziua de mâine. Trebuie să fii pregătit pentru cel mai prost scenariu și să speri la cel mai bun. Nu știu exact cine a scris asta, dar îmi place: dacă nu te scoți tu din business, o va face altcineva. În engleză: If you don't put yourself out of business, someone else will.
3. E mai bine să pierzi pe termen scurt și să câștigi pe termen lung, decât invers. Cred că e din nou o limitare a speciei umane. Preferăm o recompensă mai mică, dar imediată, față de o recompensă mai mare, dar în viitor. După cum vedem noi lucrurile, întotdeauna am fi fost și suntem cei mai câștigați când alegem decizia care aduce recompensele mai mari, dar mai lente.