Cazurile de antreprenoriat social sunt cele de excepție. Sistemul nu pregătește olimpici, olimpicii sunt excepția. Antreprenorii sociali sunt excepția și nu îi pregătește nimeni”.

Asta spune unul dintre cei care au luat parte la studiul realizat de Ashoka. Scopul proiectului a fost acela de a crea o hartă de tip rețea, care să prezinte legăturile sociale dintre inovatorii sociali (changemakers) din România. În total, au fost nominalizate 932 de persoane și 704 instituții. Au fost contactate aproape 250 de persoane din domenii precum incluziune socială, dezvoltare socio-economică, educație civică, sănătate, dar și persoane care lucrează transversal în mai multe domenii și care au fost nominalizate de către alții prin metoda bulgărelui de zăpadă, ca fiind changemakers.

Apoi, au vrut să înțeleagă mai bine care sunt motivațiile și resortul, așa că au realizat o analiză calitativă a ecosistemului antreprenorialului social din România. Timp de 3 luni, Ashoka a realizat 40 de interviuri de profunzime, din care au rezultat 160 de pagini de transcript.

Starea de spirit: încrederea optimistă în potențial este întreruptă de confuzie și lipsa scalării.

Concluziile arată o stare generală de optimism și încredere în acest ecosistem al antreprenoriatului social, dar este și multă confuzie referitor la finanțări, sustenabilitate și misiune. În același timp, se simte o conștientizare că este nevoie de replicare și scalare.

În timpul realizării hărții, inițiatorii au concluzionat că una dintre cele mai mari bariere pe care o întâlnesc antreprenorii sociali din România este lipsa accesului la finanțare (55%). Mai exact, li s-a spus că în zona de finanțare publică aceasta este limitată, lipsită de continuitate și a existat o distorsiune generată de fondurile europene. În același timp, recunosc că au început să vină finanțări private, mult insuficiente în raport cu nevoile și de multe ori ghidate de o agendă a finanțatorilor și mai puțin de problemele sociale pe care caută ei să le rezolve.

A doua provocare a inovatorilor sociali este lipsa unui cadru legislativ favorabil (31%). Mai mult decât atât, antreprenorilor le este greu să aibă un cadru legal de orice natură, pentru că organizațiile hibrid în România sunt greu de încadrat într-o categorie - nu sunt nici ONG-uri, nici business-uri - fiind undeva la mijloc. Aceștia spun că este nevoie de mai mult dialog cu instituțiile statului, de o îmbunătățire a capacității de advocacy a antreprenorilor sociali.

Mulți punctează ca obstacol principal lipsa de cunoștințe și experiență în mai multe direcții. Aceștia știu să măsoare rezultatele unui proiect, dar nu au know-how-ul și resursele necesare să măsoare impactul social pe termen lung. De asemenea, au nevoie de know-how pe partea de strategie de finanțare și fundraising.

În cele din urmă, aceștia au nevoie de:

  • Creșterea capacității de influențare a politicilor publice
  • Suport de know-how în diferite stagii de dezvoltare
  • Cadru legal și predictibil – modele hibride de business
  • Mai multă colaborare cu instituțiile statului
  • Resurse pentru promovare, comunicare și analize de marketing

Cu toate acestea, antreprenorii sociali sunt optimiști, creativi și conștienți de nevoia de a inova.

„Antreprenorii sociali sunt persoane care găsesc soluții inovatoare la cele mai mari provocări ale societății: sociale, culturale, economice sau de mediu. În România, domeniul este la început de drum, iar practicienii se confruntă des cu bariere precum ambiguitățile sistemului legislativ sau lipsa resurselor financiare. Studiul nostru demonstrează faptul că acest context dificil nu îi descurajează, ba mai mult, îi motivează pe antreprenorii sociali să fie energici și creativi, să caute pe cont propriu soluții și resurse, să depășească barierele care le apar în cale. Antreprenoriatul social constituie o zonă cu potențial enorm încă nevalorificat, iar noi, Ashoka România, ne bucurăm să îi sprijinim pe acești antreprenori să aducă schimbarea de care țara noastră are nevoie”, a declarat Corina Murafa, Country Director, Ashoka Romania.

Cum arată ecosistemul antreprenoriatului social în România?

Din punct de vedere geografic, Bucureștiul e perceput ca fiind zona cea mai dezvoltată, cu potențialul cel mai mare din România. Este urmat de marile centre urbane: Cluj, Iași, Timișoara. Zonele rurale sunt mult mai puțin dezvoltate, dar și ofertante pentru dezvoltarea de afaceri sociale, datorită lipsei infrastructurii. Zonele de nord-vest, vest și centru ale României sunt semnificativ mai dezvoltate decât restul țării.

Acest mediu antreprenorial se bucură de foarte mult potențial nevalorificat – o mare diversitate de idei, provocări, cauze ale problemelor sociale. Totuși, antreprenoriatul social din România este în stadiu incipient, declară majoritatea respondenților. Adesea, acesta e descris ca fiind ambiguu sau chiar vulnerabil, parțial datorită lipsei cadrului legal. El este fragmentat datorită lipsei rețelelor funcționale între inițiative și a izolării acestora. În prezent, nu există rețele puternice care să promoveze inovația socială.

Mediul antreprenoriatului social din România este compus din 53% femei și 47% bărbați, fiind singurul astfel de ecosistem din Europa în care femeile sunt mai numeroase decât bărbații. În același timp, 17% dintre inovatori lucrează în domeniul incluziunii sociale, 17% în dezvoltare socio-economică, 16% în educație, 15% în implicare civică, 14% în domenii transversale și 7% în sănătate.

Ashoka este cea mai mare organizație globală de promovare și susținere a antreprenoriatului social și inovației sociale, clasată de NGO Advisor în primele 5 ONG-uri din lume. Ashoka este prezentă începând din 2017 și în România, unde își propune să contribuie la crearea unei societăți în care fiecare cetățean este un agent al schimbării, capabil să ia acțiune în mod creativ pentru a rezolva probleme sociale.

Mai multe detalii şi analiza rezultator din această cercetare sunt disponibile aici.

Harta Inovatorilor Sociali din România şi a Susţinătorilor acestora este disponibilă aici.