Apollo 111 e proiectul gândit de actorul Bogdan Dumitrache (“Poziția Copilului”, “Moartea Domnului Lăzărescu” sau “Din dragoste cu cele mai bune intenții”), căruia i s-au alăturat directorul de creație Cătălin Rusu, producătorul Dragoș Vîlcu și regizorul Călin-Peter Netzer. Împreună au investit 300.000 de euro pentru a deschide Apollo 111: un teatru, un bar pentru generația tânără și educată a Bucureștiului, dar și un spațiu de evenimente.

M-am întâlnit cu Bogdan Dumitrache dimineața la 10. Barul era închis. Cu o seară înainte fusesem la “Psycho”, cel de-al treilea spectacol pus în scenă la Apollo 111. Deschis de jumătate de an, Apollo 111 începe să-și formeze publicul și mizează în business pe combinația dintre un bar potrivit pentru socializare, un vin înainte de piesă, artă de calitate și discuții nesfârșite.

Apollo 111, denumit după zeul grec al poeziei și al muzicii, nu e doar o întâmplare. Apollo e și misiunea lunară, care a dus oamenii acolo unde nu visau. Apollo înseamnă trecutul lui Bogdan Dumitrache: mai întâi astronom, apoi actor, apoi antreprenor.

Un teatru în nisip

Ideea unui teatru nou i-a revenit recurent lui Bogdan în ultimii ani, ca un plan suplimentar al carierei de actor. A durat mult, mai ales până a găsit clădirea potrivită. Îmi povestește că pusese ochii mai întâi pe un spațiu din Regie, iar apoi pe spațiul unde este acum UnTeatru, în zona Piața Națiunile Unite. Până s-au hotărât, spațiul a fost luat. Așa că lucrurile au stangat. Teatrul rămânea doar o idee.

O idee care s-a născut pe plajă, la mare. “Primul desen l-am făcut la mare, cu fiică-mea pe plajă. Am desenat împreună compartimentarea spațiului. Și fix așa cum e azi e”, povestește Bogdan. Apollo 111 a luat viață în subsolul Palatului Universul, în fosta tipografie. Are o sală de teatru, una de repetiții și un bar mare, cu o înălțime estompată de un balon uriaș amplasat în centrul spațiului.

Atunci când ies în oraș, oamenii ies să vadă alți oameni. Barierele morale ne împiedică să facem direct asta. A sta la aceeași masă deschide către tipul acesta de conversație

Dragoș Vîlcu era partener în hubul de freelanceri, Talent Garden, de la parter și așa am aflat de spațiu. Când am intrat era o ruină, dar potențialul locului era evident”, își amintește Bogdan primul contact cu ceea ce avea să devină teatrul. Dar au trecut doi ani jumătate până să se întâmple ceva. Discuțiile pentru închiriere au început în vara lui 2015. “Am plătit avansul și după aceea am găsit probleme la structura de rezistență a clădirii. Am acceptat o întârziere de opt luni, ca să știm că suntem în siguranță. Abia în noiembrie 2016 am dat drumul”, spune actorul devenit antreprenor.

Spune că a avut probleme mari, când credea că nu va ajunge la capăt. Șantierul a avut întârzieri mari, proprietarii nu i-au comunicat mereu toate problemele, i-au ascuns ceea ce mergea rău. Dar Apollo 111 a luat viață. Prima stagiune artistică a fost coordonată chiar de Bogdan Dumitrache, omul orchestră.

Actorul antreprenor

Bogdan e un om al generației sale. A încercat să-și dezvolte venituri suplimentare pe lângă activitatea de actor. A început cu o agenție de casting care funcționează și astăzi. Apoi, tânăr fiind, a descoperit că îl atrage zona de “cârciumi”, așa cum o numește el. Acum mulți ani, alături de prietenul său, actorul Dragoș Bucur, a aflat că există un bar de vânzare. Aveau niște bani puși deoparte din agenția de casting și au vrut să-și îndeplineasă visul de adolescent. Așa au devenit proprietarii barului Frame, din Piața Romană. “Era deja gata. Intram în el și turnam bere. Doi băieți, ne-am imaginat mai toți prin adolescență să avem un bar. Pentru mine e o plăcere reală, o pasiune să fac cârciumărie. Îmi place să intru în jocul de a fi gazdă”, spune Dumitrache.

Apollo 111 e al cincilea business pentru el în zona de restaurante, baruri și discoteci. Doar că i-a adăugat și componenta culturală. A avut și o discotecă în Palatul Bragadiru, despre care nu-și mai amintește decât că era întunecată și avea un singur bec verde, la pupitrul DJ-ului. A urmat “Fantastic Club”, o discotecă ce apărea o dată pe lună, într-un loc diferit, de obicei pe acoperișul unei clădiri de birouri. A urmat “DinCasă”, care avea o idee pe care a preluat-o în Apollo 111: o singură masă la care să stea toți oamenii. Dar nu a funcționat. La finalul lunii rămânea cu 300 de euro și a decis să închidă.

Nivelul de informație e atât de ridicat, încât niciun subiect nu mai poate reține atenția pentru o perioadă lungă de timp. Actualitatea înseamnă diversitatea de subiecte în care toate-și găsesc locul și publicul. Și sper să ni-l formăm pe al nostru

Ideea cu o singură masă i-a venit din nevoia de împingere către socializare a oamenilor. “Atunci când ies în oraș, oamenii ies să vadă alți oameni. Barierele morale ne împiedică să facem direct asta. A sta la aceeași masă deschide către tipul acesta de conversație”, spune Bogdan. La Apollo 111 există doar două mese foarte lungi. E ca un festival nemțesc, doar că indoor.

Ce au în comun un artist și un afacerist? “La nivel ideatic, business-ul tot creativ e. E un puzzle în care te joci. Prima etapă, cea în care construiești mental, e una care-mi place. Disciplina de a-mi programa un personaj o împrumut în zona de lucru, în care trebuie să lucrez disciplinat, cu agendă, cu task-uri”, mărturisește actorul.

De altfel, pentru a rezista ritmului impus și de filmările pe care le are și business-ul încă tânăr, folosește tactica supradimensionării echipelor. Aduce oameni care să-l poată înlocui atunci când nu e. Spune că atunci când pleacă la filmare se rupe de tot. Dacă nu închide telefonul, atunci nu răspunde oricum toată ziua, ci doar în cazuri de urgență, în pauze.

Un teatru pentru oamenii timpului

Apollo 111 a devenit rapid un centru cultural pentru o generație mai urbană, o generație care se adună să petreacă timp de calitate, atât cultural, cât și socializând la o bere. Are un pic mai mult de jumătate de an, dar prima stagiune a fost una de succes, chiar dacă nu au lipsit problemele. Primul șoc pentru Bogdan a fost costul deschiderii teatrului.

“Bugetul a fost mai mare decât am crezut eu”, spune Bogdan în timp ce râde. A gândit lucrurile pentru un spațiu mai mic, dar a ajuns să investească, împreună cu partenerii săi și cu sponsorii proiectului, 300.000 de euro. Planul principal acum e autosusținerea. “Sperăm ca în toamnă să ne așezăm. Deschidem terasa care va fi o sursă importantă de venituri pentru noi, pentru că vara nu mai jucăm”, spune Dumitrache.

Se creează din ce în ce mai multe zone unde există industrii creative, hub-uri, de la cluburi noi la clădiri de birouri. Îmi place ce se întâmplă în București. Apar opțiuni, atât de a petrece timpul liber, cât și pentru a lucra

Vrea să creeze o comunitate în jurul teatrului, ba chiar să facă o trupă privată care să activeze sub cupola Apollo 111. Oricum, la nivel de business, a gândit un mix care să-l ajute și financiar, dar să-și atragă și publicul tânăr. “Premisa e că teatrul să-și acopere cheltuielile, dar nu poate fi o sursă de profit. Nu la dimensiunea de sală pe care o avem noi aici”, spune Dumitrache.

De ce e Apollo 111 un teatru adaptat generației? Pentru că, în lumea în care informările se fac pe Facebook, în scurte pastile video, când atenția noastră, a celor din generația tânără, din lumea nouă, nu durează mai mult de câteva secunde, teatrul trebuie să se adapteze. Așa că Bogdan Dumitrache vrea actualitate și diversitate.

“Nivelul de informație e atât de ridicat, încât niciun subiect nu mai poate reține atenția pentru o perioadă lungă de timp. Actualitatea înseamnă diversitatea de subiecte în care toate-și găsesc locul și publicul. Și sper să ni-l formăm pe al nostru”, mărturisește directorul artistic al primei stagiuni Apollo 111. Așa că a creat un concept în care o stagiune are un număr limitat de piese, cinci, care se joacă 6 săptămâni pe an. Doar în cazul unei cereri fulminante, piesele vor mai avea și alte reprezentații. Când vorbește de concept, Bogdan îl descrie drept “O singură piesă care aleargă”. E un sprint artistic.

De asemenea, ștacheta a fost ridicată. Prețurile biletelor la teatrul Apollo nu sunt mici, în jur de 65 de lei, dar Bogdan știe că asta înseamnă responsabilitate. “Prețul creează așteptări. Iar publicul taxează și nu mai recomandă spectacolul”.

“Avem o relație cinstită cu publicul. Când nu le-a plăcut, când au găsit lucrurile prea convenționale sau nesjustificate din punct de vedere al costului, ne-au spus asta”, spune Bogdan.

Creativitate în hub-uri

Deși nu mai iese în oraș la fel de mult ca înainte, acum că are doi copii, Bogdan spune că orașul a evoluat în ultimii ani și s-a adaptat la cerințele publicului. “Se creează din ce în ce mai multe zone unde există industrii creative, hub-uri, de la cluburi noi la clădiri de birouri. Îmi place ce se întâmplă în București. Apar opțiuni, atât de a petrece timpul liber, cât și pentru a lucra”, spune Bogdan.

Pentru oamenii aceștia, pregătește toamna artistică. Prima stagiune se va continua cu două spectacole, iar apoi a doua stagiune va fi păstorită din funcția de director artistic de Radu Afrim.